Consilierii generali își vor exprima miercuri acordul pentru majorarea de capital a Companiei Municipalie Dezvoltare Durabilă prin alocarea unei clădiri și a unui teren în valoare de aproape 2,4 milioane de lei din Sectorul 2.
De asemenea, terenul pe care se află autobaza RATB Pipera ar urma să fie preluat în administrarea Consiliului General al Municipiului Bucureși (CGMB) pentru construirea Spitalului Metropolitan, municipalitatea motivând că, deși a solicitat Guvernului transmiterea în subordinea sa a unui teren al Societății Române de Televiziune, cererea nu a primit niciun răspuns. Autobaza RATB Floreasca ar putea intra și ea în administrarea CGMB, pentru construirea unei parcări, cele două autobaze - Floreasca și Pipera - urmând să fie relocate în termen de maximum un an. Tot miercuri, consilierii își vor da acordul de principiu pentru un set de măsuri care vor fi incluse de către administratorul special în planul de reorganizare a RADET, printre care transformarea regiei în societate pe acțiuni, fuziunea prin absorbție a ELCEN și acoperirea de către noua societate a cât mai multe dintre datoriile debitorului.
Majorare de capital pentru Compania Municipală Dezvoltare Durabilă prin alocarea unei clădiri și a unui teren în valoare de aproape 2,4 milioane de lei, scrie News.ro
Consilierii generali vor dezbate în ședința de miercuri majorarea capitalului social al Companiei Dezvoltare Durabilă București SA prin alocarea unei clădiri și unui imobil în valoare de aproape 2,4 milioane de lei.
Imobilul se află pe strada Vasile Lascăr nr. 27 din Sectorul 2 și este compus dintr-o clădire cu o suprafață de 862 de metri pătrați și un teren de 450 de metri pătrați. Clădirea este în stare avansată de degradare și necesită reconsolidare, arată inițiatorii proiectului. Valoarea de inventar a imobilului (teren și construcție) este de aproape 2,4 milioane de lei, din care 1,9 milioane de lei terenul și peste 453.000 de lei clădirea.
"Se aprobă participarea Municipiului București, prin Consiliul General al Muncipiului București. la majorarea capitalului social al Companiei Municipale Dezvoltare Durabilă București S.A. cu suma de 2.366.380 lei, reprezentând valoarea de inventar a imobilului situat în strada Vasile Lascăr, compus din teren în suprafață de 450 mp și construcție în suprafață de 862 mp, proprietatea Municipiului București, ca aport în natură”, se arată în proiectul de hotărâre.
Consilierii generali au aprobat în ședința din 19 decembrie majorarea capitalului social cu peste 272 de milioane de lei de la bugetul local la 18 dintre companiile municipale, banii urmând să fie folosiți pentru achiziționarea de diverse echipamente, mijloace de transport, autovehicule 4x4, aparatură performantă, utilaje, sute de ecrane LED ce vor fi montate prin oraș, dar și pentru realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construirea unui acvariu. Grupul PNL a estimat atunci că anul acesta companiile vor primi aproximativ jumătate din bugetul Capitalei.
Cele 22 de firme ale Primăriei Capitalei au ca acționar majoritar Consiliul General al Municipiului București. Acestea au ca activități dispecerizarea transportului de persoane în regim de taxi, producerea și furnizarea energiei electrice și termice, iluminatul public, administrarea și dezvoltarea infrastructurii spitalicești, servicii în tehnologia informațiilor, promovarea Bucureștiului ca destinație turistică, administrarea parcurilor și grădinilor publice, administrarea spațiilor publicitare, întreținerea arborilor situați pe spațiile verzi publice din Capitală, paza obiectivelor care aparțin Primăriei Municipiului București, consolidarea clădirilor cu risc seismic, coordonarea și consultanța proiectelor de infrastructură mare ale Capitalei, gestionarea fondul imobiliar al orașului, administrarea drumurilor, administrarea parcărilor publice, managementul sistemelor integrate de trafic, precum și activități de voluntariat, construcția de locuințe sociale și activități de dezinsecție și deratizare.
Primăria Capitalei a desfășurat un târg de joburi pentru a angaja în aceste firme, la sfârșitul lunii trecute, municipalitatea anunțând că peste 20.000 și-au depus CV-urile. Edilul spunea atunci că este în căutarea unor "oameni competenți" - atât cu studii superioare, cât și cu studii medii și că înființarea Holdingului Municipal - care cuprinde 22 de societăți - reprezintă viziunea ei despre administrație.
Spitalul Metropolitan, construit în locul autobazei RATB Pipera
Terenul pe care se află autobaza RATB Pipera ar urma să fie preluat de Primăria Capitalei pentru construirea Spitalului Metropolitan, întrucât solicitarea trimisă în vara anului trecut către Guvern pentru transmiterea în subordinea municipalității a unui teren al Societății Române de Televiziune (SRTV) nu ar fi primit niciun răspuns.
"Menționăm faptul că a fost luată în calcul această posibilitate (n.r., de relocare a autobazei RATB) deoarece, prin H.C.G.M.B. nr.295 din data de 19.07.2017, a fost făcută o solicitare către Guvernul României în vederea transmiterii imobilului situat în Șoseaua Pipera nr. 63-65, sector 2, din domeniul public al statului și admnistrarea Societății Române de Televiziune în domeniul public al municipiului București, solicitare care nu are nicio finalitate în acest moment”, se arată în expunerea de motive a proiectului.
Terenul din Șoseaua Pipera nr. 55, Sector 2 are o suprafață de 53.470 de metri pătrați.
Într-o notă transmisă Primăriei Capitalei, RATB a comunicat că poate reloca autobaza Pipera, acest lucru urmând să se facă în termen de 1 an.
În ședința din 19 iulie anul trecut, CGMB a aprobat transmirea unei solicitări către Guvern de a emite o hotărâre prin care să transmită în subordinea sa un teren al Societății Române de Televiziune pentru construirea Spitalului Metropolitan.
Spitalul Metropolitan care ar urma să fie ridicat pe acest amplasament va avea 2.000 de paturi și va fi realizat "de la zero", cu secții de oncologie, radioterapie, neurologie, terapie intensivă, recuperare medicală și mari arși.
O nouă parcare, construită în locul autobazei RATB Floreasca
Proiectul care urmează să fie supus votului consilierilor prevede preluarea de la RATB a terenului din strada Donizetti nr. 8-10 din Sectorul 2, acolo unde funcționează autobaza Floreasca, pentru realizarea unei parcări. Terenul are o suprafață de 19.580 de metri pătrați.
"Municipiul București în acest moment se confruntă cu un deficit major de locuri de parcare și din acest motiv se dorește suplimentarea acestora în anumite zone, care se află în plină dezvoltare imobiliară. (...) Prin construirea acestei parcări, Municipiul București dorește să vină în sprijinul cetățenilor în vederea fluidizării circulației rutiere, cât și a ambuteiajelor”, se arată în proiectul de hotărâre.
Potrivit adresei RATB atașată la proiectul de hotărâre, Regia va reloca autobaza Florească într-o altă locație, în termen de maximum un an.
Set de acțiuni incluse în planul de reorganizare al RADET: transformarea regiei în societate pe acțiuni, absorbția ELCEN și acoperirea datoriilor
Consilierii generali își vor da acordul de principiu în ședința de miercuri pentru un set de acțiuni consecutive care vor fi incluse de către administratorul special în planul de reorganizare al RADET, printre care transformarea regiei în societate pe acțiuni, fuziunea prin absorbție a ELCEN și acoperirea de către noua societate a cât mai multe dintre datoriile debitorului.
Potrivit proiectului de hotărâre, administratorul judiciar al RADET, RomInsolv SPRL, a solicitat aprobarea de către CGMB a setului de acțiuni ce urmează să fie incluse în planul de organizare al Regiei, respectiv transformarea regiei în societate pe acțiuni sub denumirea RADET SA, fuziunea prin absorbție a ELCEN, acoperirea de către noua societate a cât mai mult din datoriile debitorului, atribuirea directă a contractului de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu energie termică, distribuție și furnizare și închiderea procedurii de reorganizare judiciară în maximum șase luni de la fuziune prin încheierea de acorduri cu toți creditorii.
Consilierii generali își vor da acordul de principiu pentru acest proiect în ședința de miercuri.
În ședința din 30 iunie 2017, CGMB și-a dat acordul de principiu pentru achiziționarea de către Primăria Capitalei a pachetului de acțiuni deținut de Ministerul Energiei și de Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz SA la producătorul și furnizorul de energie termică Electrocentrale București SA. Firea spunea atunci că municipalitatea ar urma să plătească aproximativ 155 de milioane de euro.
Ministrul Energiei, Toma Petcu, anunța încă din 30 martie anul trecut că Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice (RADET) și Societatea Comercială Electrocentrale (ELCEN) vor fuziona, subliniind că acest lucru trebuie să se facă înainte de începerea iernii. Tot atunci, primarul Capitalei, Gabriela Firea, declara că, după ce ministerele Justiției și Finanțelor Publice își vor da avizele, se așteaptă o hotărâre de guvern prin care ELCEN să fie dat în administrare municipalității.
Prin fuzionarea RADET cu ELCEN, prin absorbție, datoriile reciproce se vor șterge.
Compania ELCEN - controlată de Ministerul Energiei - produce și distribuie energie termică și energie electrică, fiind cel mai mare producător de energie termică din România, asigurând aproape 40% din producția la nivelul țării și 90% din producția din București.
Elcen a intrat în insolvență în 2016, decizie luată de autorități pentru a rezolva problema datoriilor istorice dintre companie și RADET, dar și pe care acestea le au către terți.
RADET București se află în insolvență tot din 2016. Regia administrează cel mai mare sistem de termoficare din România, deținând 43 la sută din piațǎ. Furnizează energie termică pentru aproximativ 562.000 de apartamente, reprezentând 8.200 de blocuri de locuințe și aproximativ 300 de imobile, în care trăiesc 1,21 milioane locuitori, precum și pentru aproximativ 5.100 de instituții, obiective sociale și agenți economici.
RADET asigură 72 la sută din necesarul de energie termică al Capitalei. Din totalul energiei furizate de Regie, consumul populației reprezintă aproximativ 90 la sută.
Președintele Federației Comunităților Evreiești dn România, Aurel Vainer, cetățean de onoare al Capitalei
Președintele Federației Comunităților Evreiești din România și, în același timp, vicepreședinte al Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București, doctorul Aurel Vainer, ar putea fi numit cetățean de onoare al Capitalei în semn de reunoaștere pentru apărarea și promovarea valorilor tradiționale spirituale iudeo-creștine și pentru combaterea rasismului, antisemitismului și negării Holocaustului, potrivit unui alt proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi a ședinței de miercuri a CGMB.
"Se conferă titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului București domnului dr. Aurel Vainer în semn de recunoaștere pentru apărarea, promovarea și susținerea valorilor tradiționale spirituale iudeo-creștine și pentru combaterea antisemitismului, rasismului, xenofobiei și negării Holocaustului”, se arată în primul articol al proiectului de hotărâre.
Propunerea de conferire a titlului de Cetățean de onoare a fost făcută de secretarul de stat pentru Culte, Victor Opaschi, care vorbește despre Aurel Vainer ca despre un "lider comunitar dăruit”, un "luptător neoposit” pentru păstrarea vie a memoriei Holocaustului, dar și pentru punerea în valoare a patrimoniului comunității evreiești.
Aurel Vainer s-a născut în 10 ianuarie 1932 și este în prezent președintele Federației Comunităților Evreiești din România, precum și vicepreședinte al Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București. Este doctor în economie din 1966 și se află la al treilea mandat de deputat în Parlamentul României. Aurel Vainer a fost decorat cu Ordinul „Steaua României” în grad de ofițer în 2013 și în 2009, a fost decorat de Franța cu Ordinul Național al Legiunii de Onoare în grad de cavaler. Și președintele Klaus Iohannis l-a decorat în 2016 cu Ordinul „Steaua României” în grad de Comandor.
"Subliniem și grija extraordinară a Domniei Sale pentru păstrarea, consolidarea și punerea în valoare a patrimoniului comunității evreiești în toate dimensiunea sale. (...) Astăzi, pe teritoriul țării noastre mai există 87 de sinagogi din cele câteva mii care erau active în perioada interbelică, 34 dintre acestea fiind clasate ca monumente istorice. Domnul dr. Aurel Vainer acordă o atenție deosebită conservării acestora, restaurării lor, redându-le demnitatea pe care o merită, efort dublat de acela de a le pune în valoare, de a le face cunoscute”, scrie în expunerea de motive a proiectului.
Vainer a absolvit Academiea de Studii Economice și a activat în domeniul comerțului, statisticii și construcțiilor și cercetare științifică. Are și o bogată activitate publicistică în cercetare, publicând diverse studii și articole pe teme economice, precum și cărți de comerț interor și marketing („Marketing – de la conceție prin cercetare, la acțiune”, „Federația comnităților evreiești din România. Șaptezeci de ani de existență”, „Mărturii și imagini despre Holocaustul în România” etc.
