Băncile au avut un an 2017 cu cifre bune și mai puține castane legislative venite din Parlament. Pe de altă parte, sistemul n-a fost ferit nici în acest an de controverse și, în premieră, retorica ostilă anti-bănci s-a mutat la Guvern. Achizițiile au continuat și în acest an, dar niciuna dintre tranzacțiile anunțate n-a fost încă încheiată.
Creditul privat acordat de bănci a crescut în noiembrie cu 6,8% în termeni anuali, față de o creștere de 1,6% în 2016 și s-a apropiat, astfel, de ritmul ridicat de creștere economică, după ce declanșarea crizei economice a dus la scăderea intermedierii financiare ani la rând.
Soldul creditului crescuse cu circa 24 de miliarde de lei în noiembrie față de finele anului trecut, la 235,6 miliarde de lei, o evoluție satisfăcătoare pentru bancheri. Evoluția e pozitivă mai ales că și soldul creditelor către firme își revine, după o scădere anterioară a soldului preponderent ca urmare a scoaterii în afara bilanțurilor a creditelor neperformante acumulate în criză.
Tot populația a fost responsabilă pentru cea mai mare parte a avansului împrumuturilor, în condițiile în care îndatorarea pe termen lung a fost alimentată în continuare de programul „de criză” Prima Casă, pe care Banca Națională îl vrea încă în vigoare.
Rata creditelor neperformante a continuat să scadă, de la 9,6% la finele anului trecut la circa 8% în septembrie, dar ritmul a scăzut față de anii anteriori, când indicatorul scădea cu câte 4-5 puncte procentuale.
Profitabilitatea sistemului s-a îmbunătățit și este printre cele mai bune din Uniunea Europeană, după pierderile severe înregistrate până în 2014. Rentabilitatea capitalului era de 12,9% în septembrie, față de 12,3% în aceeași lună a anului trecut, ceea ce corespunde unui profit de circa 4 miliarde de lei, care, anualizat, ar putea depăși rezultatul de net de circa 4,3 miliarde de lei înregistrat pe întreg anul trecut.
Grecii au vândut
Nu toate băncile sunt, însă, pe profit, lucru ce forțează în continuare consolidarea sistemului, mai ales în zona acționariatului grecesc, forțat să vândă operațiunile externe și ca urmare a strategiilor asumate cu Uniunea Europeană.
S-au semnat acorduri de vânzare pentru trei subsidiare ale băncilor elene în acest an. OTP Bank a semnat cu National Bank of Greece pentru a prelua Banca Românească, tranzacție care n-a primit încă acordul BNR, o decizie finală fiind așteptată în primăvară, potrivit unor surse din piață. Banca Transilvania a semnat cu Eurobank pentru preluarea Bancpost, tranzacție ce ar putea aduce banca cu sediul la Cluj pe primul loc în topul sistemului bancar după active. Pe final de an, fondul american J.C. Flowers a semnat cu Piraeus Bank preluarea subsidiarei din România, după mai multe încercări de a intra pe piața locală. Dacă tranzacția este perfectată, ar fi prima intrare a unui nou acționar în România printr-o achiziție după criză.
Tirul legislativ din Parlament s-a domolit
În 2016 bancherii s-au trezit, în premieră, atacați de Parlament cu inițiative legislative potrivnice, care au și fost adoptate, ceea ce a trezit o reacție dură a sistemului, inclusiv a BNR, care a declarat cod roșu legislativ.
Legea dării în plată și legea care prevedea conversia creditelor în franci elvețieni la cursul de la data acordării au trecut, însă, pe la Curtea Constituțională și n-au ieșit cum au intrat. Conversia a fost declarată neconstituțională, în timp ce darea în plată a fost ușor ologită, după ce Curtea a introdus condiția impreviziunii. Efectele au fost, astfel, reduse. Băncile au primit 7.900 de notificări de la clienții care voiau să schimbe cheile de la case cu stingerea datoriilor și ritmul cererilor noi de dare în plată a scăzut în ultimele luni.
În 2017 n-au mai apărut legi la fel de amenințătoare pentru bănci, deși unele modificări au intrat, totuși, în vigoare. Parlamentul a decretat ca anumite operațiuni bancare să fie scutite de comisioane pentru consumatori și discută o posibilă limitare a dobânzilor percepute la credite, proiect al senatorului PNL Daniel Zamfir care n-a ieșit încă din prima cameră sesizată.
Guvernul trage în bănci și BNR
Cel mai contondent cu băncile la nivel discursiv, și nu numai, a fost anul acest Guvernul. O premieră, de altfel, după ce în anii anteriori fiecare Executiv, indiferent de culoarea politică, s-a plasat în favoarea băncilor. Ionuț Mișa. ministrul Finanțelor și premierul Mihai Tudose au condus ofensiva. Mișa a acuzat băncile că nu plătesc impozit pe profit, deși au profituri, și că scot banii din țară prin prețurile de transfer. Fiscul a și mers peste bănci în control. BCR, BRD și Banca Transilvania sunt în conflict cu autoritățile pe seama impozitelor (ne)plătite.
BCR e acuzată că a trimis prea mulți bani la Viena, către acționarul Erste, prin dobânzile plătite pentru creditele subordonate, în timp ce Fiscul nu vrea să recunoască dreptul Băncii Transilvania de a deduce pierderile moștenite din preluarea Volksbank.
Guvernul a schimbat și Codul Fiscal astfel încât să limiteze drastic deducerile acceptate pentru dobânzile plătite de companii către acționari și a limitat, de asemenea, dreptul băncilor de a deduce pierderile din vânzările de credite neperformante, altă temă pe care Finanțele au atacat bancherii.
Dacă Mișa s-a oprit la băncile comerciale, Tudose a mers mai departe și a atacat și BNR, mai ales după ce dobânzile au început să crească și leul a luat-o la vale.
Creșterea dobânzilor, deși așteptată, se arată surprinzătoare
Creșterea dobânzilor, începând cu această toamnă, a trezit temeri nu numai în rândul populației cu credite, dar și în rândul bancherilor și a BNR. După minime istorice ale ROBOR, care au servit la creșterea creditului, mai ales pe termen lung, susținut cu stimulentul Prima Casă, unii bancheri s-au arătat ușor surprinși de faptul că dobânzile ar putea să crească, lucru care ar avea efecte asupra rambursării împrumuturilor.
Banca Națională a fost, post-factum, cea mai vocală pe subiectul ratelor mai mari de dobândă asupra debitorilor, deși discuta de ceva vreme posibile limitări ale pragului de îndatorare. Îngrijorătoare este mai ales situația a circa unei treimi dintre debitori, cei cu veniturile cele mai reduse, care la creșterea dobânzilor ajung cu gradul de îndatorare la un nivel la care rambursarea ratelor devine problematică. Din creșterea dobânzilor cu 2 puncte procentuale, pe care este construit scenariul BNR, circa jumătate a fost deja livrată, în condițiile în care ROBOR s-a dublat în ultimele trei luni până la peste 2 și inflația s-a aprins din nou.
Raiffeisen Leaks și creditele în franci elvețieni
Imaginea băncilor a fost afectată de anii de criză, în contextul în care contractele discreționare încheiate înainte de 2010 au născut zeci de mii de procese pe clauze abuzive cu debitorii persoane fizice.
Informațiile interne ale Raiffeisen Bank scurse în spațiul public au deschis o fereastră în felul în care băncile au gândit cum să-și acopere riscurile operaționale pe seama clienților, mai ales a celor cu împrumuturi în franci elvețieni. Cazul a și născut o reacție a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, care a amendat banca și a dat o decizie de încetare, ce s-a lăsat, însă, cu o reacție pe care clienții nu o așteptau.
În chestiunea creditelor în franci elvețieni, băncile au răsuflat ușurate și în acest an, după ce decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza Andriciuc n-a avut efectele scontate de debitori în procesele aflate pe rolul instanțelor.
Băncile s-au trezit, pe final de an, și cu un control al Consiliului Concurenței, care le suspectează că ar fi schimbat între ele informații cu privire la piața de instituții financiare nebancare, unde unele dintre ele sunt acționari.
