Peste 50% din contractele publice acordate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) din județele Caraș-Severin, Gorj, Iași, Timiș sau Teleorman sunt câștigate de 5-6 firme din 40-50 de competitori, iar un număr semnificativ dintre acestea au probleme penale sau au legături politice, de prietenie sau de familie cu autoritățile locale, arată un raport publicat joi de Asociația Expert Forum (EFOR).
Banii pentru PNDL sunt gestionați de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), dar achizițiile se realizează la nivel local, de către primării și consilii județene, scrie News.ro.
Programul acoperă investiții în infrastructură locală, drumuri, alimentare cu apă, stații de epurare, canalizare, construcție de baze sportive sau modernizare și construire de clădiri publice.
Între 2013 și iunie 2016, prin PNDL s-au rulat peste 5,7 miliarde lei, din care 4,4 miliarde lei au ajuns la comune.
Potrivit EFOR, în anii trecuți distribuția acestor fonduri era predispusă la clientelism politic practicat de toate partidele, iar în perioada 2012-2016 un primar de la putere avea șansa de două ori mai mare să ia bani decât unul de la opoziție - sau chiar de trei ori în perioada 2007-2008.
Raportul lansat de Asociația Expert Forum arată că în fiecare an, în județe precum Caraș-Severin, Gorj, Iași, Timiș sau Teleorman, aproape 50% din contracte sunt câștigate de 5-6 firme din 40-50 de competitori.
CITEȘTE ȘI O companie farmaceutică a lansat o investigație internă privind acuzații de mituire a medicilor români, pentru a prescrie un medicament Un număr semnificativ dintre acestea au probleme penale, au legături politice, de prietenie sau de familie cu primari, președinți de consilii județene, consilieri locali, parlamentari sau lideri ai partidelor de la nivel local sau central.
“Legăturile sunt în multe cazuri de partid, însă tind să fie mai degrabă construite în jurul relațiilor de putere locale. Așadar, sunt patroni de firme care donează la mai multe partide, sunt traseiști politici sau au legături de familie cu persoane din alte partide”, se mai arată în concluziile raportului.
Asociția Expert Forum mai arată că unele dintre firme sunt conduse în acte de administratori care nu au o imagine publică vizibilă, dar în realitate sunt dirijate de oameni politici. În câteva cazuri, proprietarii reali nu au făcut eforturi prea mari să se camufleze și au făcut afaceri direct cu firmele lor.
“Există atât situații în care monopolul este deținut de firme de partid din județ, dar și de societăți care vin din alte regiuni ale țării și care au succes la contracte în toată România. Regula, pare a fi mai degrabă monopolul județean/regional. Aceste achiziții sunt o posibilă sursă ilegală de finanțare a partidelor politice și campaniilor electorale”, se mai arată în raport.
Raportul analizează cinci județe: Caraș Severin, Gorj, Iași, Timiș și Teleorman și reprezintă a doua analiză realizată de EFOR în ceea ce privește contractul cu statul din achiziții publice prin PNDL.
Județele au fost alese luând în calcul mai multe criterii: numărul de obiective de investiții aprobate, poziționarea geografică și nevoia de a acoperi uniform toată țara, existența unor indicii care au rezultat din cercetarea anterioară sau existența unor plângeri penale.
Județul Teleorman a fost ales având în vedere rezultatele verificărilor privind contractele de la Consiliul Județean, unde firma Teldrum, suspectată de legături cu Liviu Dragnea, fost șef al județului și actual președinte al PSD, a câștigat 10 din 11 contracte. Astfel, asociația a decis să verifice dacă situația se aplică la nivelul întregului județ.
Despre acționariatul Teldrum nu se pot găsi informații pe Registrul Comerțului, însă la persoane împuternicite figurează Petre Pitiș (director general), Floarea Neda (director adjunct), Lucian Liviu Dobrescu, Petre Pitiș, Costache Mirela (administratori), arată raportul.
Conform presei, Petre Pitiș este un apropiat al președintelui PSD Liviu Dragnea. Pitiș a fost implicat într-un dosar penal cu firma 3T Construct, o societate care ar fi abonată la bani publici în județele din nord, în special Suceava și Satu Mare.
La Timiș și Iași, EFOR nu a primit răspunsuri din partea CJ, iar la Iași există inclusiv o plângere penală depusă la Direcția Națională Anticorupție.
În cercetarea anterioară care a avut loc în septembrie 2016, Asociația Exper Forum a analizat județele Giurgiu, Tulcea, Vâlcea, Dâmbovița și Suceava, precum și consiliile județene din toată țara.
EFOR a utilizat informațiile disponibile pe site-ul SEAP, bazele de date cu contracte 2007-2016 de pe pagina web data.gov.ro.
Totodată, asociația a mai preluat informații de pe site-ul baniitai.info, care reflectă date legate de achiziții și contracte până la sfârșitul anului 2015, cereri pe baza legii 544/2001 către toate primăriile și CJ din județele vizate, presa scrisă, pentru informațiile legate de legăturile politice, Monitorul Oficial, pentru donații către partidele politice, site-ul mdrap.ro, pentru date referitoare la PNDL.
Raportul face parte din proiectul “Lege, economie, competiție și administrație – dezvoltarea unei abordări multidisciplinare în lupta împotriva fraudei în achiziții publice”, care este cofinanțat de Comisia Europeană, prin DG Home Affairs. Proiectul este dezvoltat de către Freedom House România în parteneriat cu autorități și instituții publice precum : Ministerul Justiției, Consiliul Concurenței, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, dar și ONG-uri: Asociația Expert Forum.
