Comisia Europeană a lansat, anul trecut, 29 noi proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor ce revin României în calitate de membră a Uniunii Europene, numărul total de cazuri deschise împotriva țării ajungând la 58, în creștere de la 57 de cazuri la finele anului 2016, potrivit raportului anual al Comisiei privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE în 2017.
Din cele 58 de cazuri deschise în total, 34 reprezintă proceduri inițiate din cauza transpunerii cu întârziere a regulilor UE în legislația națională, restul de 24 de cazuri reprezentând proceduri pentru transpunerea incorectă și/sau aplicarea necorespunzătoare a dreptului UE.
Principalele domenii pentru care au fost lansate noi proceduri împotriva României privesc protecția mediului (7 cazuri), mobilitate și transport (7 cazuri), stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital (4 cazuri), ocuparea forței de muncă (2 cazuri), rețelele de comunicare (2 cazuri) și altele (7 cazuri), categorie în care se regăsesc sectoare precum climă, concurență și energie.
La nivelul blocului comunitar, Comisia a lansat 716 de proceduri noi de constatare a neîndeplinirii obligațiilor anul trecut, în scădere cu 27% raportat la 2016, când au fost deschise 986 de proceduri. De asemenea, Comisia a trimis 275 de avize motivate, față de 292 în 2016.
Croația (33 cazuri), Cipru (41 cazuri) și Portugalia (46 cazuri) au avut cel mai mare număr de noi cazuri deschise, în timp ce Italia (12 cazuri), Olanda (13 cazuri) și Letonia (14 cazuri) au avut cele mai puține.
Potrivit raportului, la finele anului 2017 numărul total de cazuri deschise împotriva statelor membre se situa la 1.559, cu circa 6% sub nivelul consemnat în decembrie 2016.
Cazuri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor deschise la data de 31.12.2017 (total)
Sursa: Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE
În ceea ce privește transpunerea normelor pieței unice a UE în legislațiile naționale, Comisia notează că România înregistrează al doilea cel mai mare deficit de transpunere din Uniune, fiind unul dintre cele 13 state membre cu un deficit de transpunere peste pragul de 1%.
Astfel, România are un deficit de transpunere a normelor pieței unice de 1,5% (față de 2% la finele anului 2016), comparativ cu un deficit mediu de transpunere la nivelul UE de 0,9%.
“În 2016, statele membre au avut de transpus 66 de directive noi – o sarcină mai laborioasă decât în 2015 (47 de directive) și 2017 (39 de directive). Acest volum neobișnuit a provocat mari dificultăți în transpunerea la timp a directivelor, prin urmare, pentru majoritatea statelor membre, deficitul de transpunere a crescut în mod semnificativ”, potrivit Comisiei.
În funcție de performanțele lor din 2017, statele membre au primit 152 de cartonașe verzi, 135 de cartonașe galbene și 49 de cartonașe roșii. Cartonașele indică domeniile în care statele membre au avut rezultate excelente (verde), medii (galben) sau sub medie (roșu).
Conform tabloului de bord al pieței unice, România are 2 cartonașe roșii, în domeniul achizițiilor publice și în ceea ce privește instrumentul “EU Pilot”, prin care statele membre pot comunica și soluționa probleme legate de conformitatea sau aplicarea corectă a legilor UE.
Comisia notează că România a avut rezultate în general “nesatisfăcătoare” în ceea ce privește achizițiile publice în 2017. În cazul “EU Pilot”, timpul mediu de reacție al României depășește în prezent cu puțin sub 2 săptămâni pragul de 70 de zile vizat.
România a primit, în schimb, note bune în privința performanțelor legate de sistemul de informare al pieței interne (IMI), prin care administrațiile publice naționale cooperează și fac schimb de informații între ele și cu Comisia Europeană, precum și în privința platformei online pentru ocuparea forței de muncă EURES, gestionată în România de ANOFM.
