Secțiile de vot din Irak au fost deschise sâmbătă, pentru ceea ce reprezintă primele alegeri parlamentare de la victoria împotriva organizației Stat Islamic, dar puțini oameni se așteaptă ca noii lideri să aducă stabilitate și prosperitate economică, care au fost promise în ultimii ani, scrie Reuters.
În ultimii 15 ani, de când coaliția condusă de americani l-a înlăturat pe Saddam Hussein, țara - a cărei economie se bazează pe exploatarea petrolului - a luptat mult timp pentru a găsi formula stabilității. Politicienii au dezamăgit, în viziunea celor mai mulți irakieni.
Cele trei principale grupuri etnice și religioase - arabii șiiți, care reprezintă majoritatea, arabii suniți și kurzii - sunt în dezacord de mai multe decenii, scrie News.ro.
Orașul Mosul, aflat în nordul țării a fost principala scenă a luptelor împotriva organizației Stat Islamic și necesită miliarde de dolari pentru a fi reconstruit.
Tensiunile interetnice, care au izbucnit în 2006-2007, reprezintă încă o amenințare pentru securitate, iar susținătorii principali ai Irakului - SUA și Iran - se află în dispută.
Unii dintre alegători și-au exprimat îndoielile că noul parlament va fi capabil să instrumenteze provocările cu care se confruntă Irakul.
„Voi merge la vot, dar voi pune un X pe buletinul meu. NU există securitate, locuri de muncă, servicii. Candidații urmăresc doar să își alinieze buzunarele, nu să ajute oamenii”, a spus un bărbat în vârstă de 61 de ani.
Prim-ministrul în exercițiu, Haider al-Abadi, este, în opinia analiștilor, favorit, însă victoria este departe de a fi sigură. El și-a îmbunătățit imaginea și poziția odată cu victoria împotriva Stat Islamic, care a ocupat o treime din Irak. Totuși, el a eșuat în a îmbunătăți situația economică a țării.
Chiar dacă Alianța Victoriei a lui Abadi va primi cele mai multe mandate, el trebuie să negocieze formarea unui guvern de coaliție, care trebuie definitivat în 90 de zile de la alegeri.
Unii îl consideră „răul cel mai mic”, iar cei doi principali contracandidați, de asemenea șiiți, sunt Nuri al-Maliki - predecesorul său - și comandatul Hadi al-Amiri din miliția șiită susținută de Iran.
Amiri a petrecut două decenii luptând împotriva lui Saddam din exil - în Iran. În vârstă de 63 de ani, el conduce organizația Badr, care a luptat contra Stat Islamic. O victorie a lui Amiri ar fi și una a Iranului, mai spun analiștii.
Dar majoritatea irakienilor sunt dezamăgiți de eroii de război și politicienii care nu au reușit să restabilească instituțiile statului și să ofere servicii de educație și sănătate atât de necesare.
Criticii spun că politicile dogmatice ale lui Maliki au creat o atmosferă ce a permis organizației Stat Islamic să găsească adepți și susținere în rândul suniților, în 2014.
Maliki a fost înlăturat, după ce a condus timp de opt ani, însă acum încearcă o revenire. Spre deosebire de Abadi, care are un discurs interetnic, el pozează drept apărător al șiiților din Irak.
Minoritatea sunită a dominat pozițiile cheie din guvern în timpul erei Saddam. Maliki, care a cerut retragerea trupelor americane, și Amiri, care vorbește limba farsi fluent și a petrecut ani în exil în Iran, în timpul regimului Saddam Hussein, sunt amândoi văzuți ca apropiați ai Teheranului față de Abadi.
Peste 7.000 de candidați din 18 provincii participă la alegerile de anului acesta pentru a ocupa unul dintre cele 329 de locuri din Parlament.
