Președintele statului Mali, Ibrahim Boubacar Keïta, a demisionat și a anunțat că va dizolva Parlamentul și Guvernul după ce a fost reținut de armată alături de premierul Boubou Cissé, ambii fiind duși la o bază militară din apropierea capitalei Bamako, în cadrul unei lovituri de stat ce pare să se bucure de sprijinul unei largi părți a populației, dar care a fost condamnată de statele din regiune, precum și de Franța, UE, SUA și Organizația Națiunilor Unite (ONU).
Puciul survine cu circa 2 luni înainte de finalul misiunii militare românești în Mali, derulată în perioada 15 octombrie 2019 – 14 octombrie 2020. România participă la Misiunea Multidimensională Integrată ONU de Stabilizare în Republica Mali (MINUSMA) cu un detașament al Forțelor Aeriene (Carpathian Pumas) format din 120 de militari și 4 elicoptere IAR-330 Puma L-RM.
Detașamentul românesc Carpathian Pumas execută în Mali misiuni de evacuare medicală – MEDEVAC/CASEVAC, misiuni de căutare-salvare, transport trupe și materiale, misiuni de inserție/extracție, cercetare și patrulare aeriană, precum și misiuni de recunoaștere și supraveghere în sprijinul ONU.
CITEȘTE ȘI FOTO Altex intră în Dâmbovița Mall, construit în locul unității militare unde a fost executat cuplul Ceaușescu"Militarii români aflați în Misiunea Multidimensională Integrată ONU de Stabilizare în Republica Mali (MINUSMA) sunt în siguranță și își desfășoară activitățile conform programului normal. Detașamentul Carpathian Pumas se află, de la începutul misiunii, în baza ONU Camp Castor, din Gao, aflată la o distanță de peste 1.000 de kilometri de capitala Bamako. Situația este în permanență monitorizată de conducerea Ministerului Apărării Naționale, care este în legătură atât cu militarii detașamentului românesc din Mali, cât și cu Organizația Națiunilor Unite", se arată într-un comunicat al MApN.
La finalul lunii martie anul acesta, România și ONU au semnat la New York un Memorandum de înțelegere privind contribuția cu resurse la misiunea ONU din Mali. Pentru a intra juridic în vigoare, Memorandumul trebuie ratificat prin lege de Parlament, lucru care nu s-a întâmplat încă. Memorandumul stabilește termenii și condițiile administrative, logistice și financiare care reglementează contribuția cu personal, echipament și servicii furnizate de Guvernul României în sprijinul MINUSMA.
"Începând din luna februarie 2018, au fost primite solicitări informale referitoare la posibila dislocare a detașamentului de elicoptere în cadrul MINUSMA atât din partea ONU, cât și a Franței, în contextul în care acest stat are interese strategice în regiune, a Germaniei, care a asigurat elicopterele în cadrul MINUSMA până în iulie 2018, precum și a Canadei, care asigura la acea dată elicopterele de transport și își dorea asigurarea continuității capabilității în cadrul MINUSMA de către o altă țară membră NATO. În acest context, ca urmare a faptului că România și-a exprimat formal intenția de a disloca un detașament de elicoptere militare de transport la misiunea MINUSMA, Departamentul pentru operații de pace al ONU a acceptat formal angajamentul României de a contribui cu detașamentul de elicoptere militare de transport la MINUSMA, pentru perioada 15.10.2019 – 14.10.2020", se arată într-un document al MApN.
Potrivit Memorandumului semnat cu ONU, Guvernul român primește de la organizația mondială o rambursare în valoare de 1.428 dolari pe lună pentru fiecare membru al contingentului militar românesc din Mali. La 120 de militari dislocați pe o perioadă de un an, asta înseamnă un total de peste 2 milioane de dolari pe parcursul întregii misiuni.
CITEȘTE ȘI REGULILE gândite pentru școli - Distanțare de minimum 1 metru, măști obligatorii, fără schimb de obiecte personale, supraveghere în pauze, încurajarea copiilor să evite interacțiunea fizicăÎn plus, personalul militar românesc primește direct de la misiunea de menținere a păcii o diurnă de 1,28 dolari, plus o indemnizație de concediu de 10,5 dolari pe zi, pentru o perioadă de până la 15 zile de concediu efectuat odată la 6 luni.
Pentru echipamente majore, tarifele de rambursare sunt cele din tabelele de mai jos.
Guvernul român își asumă răspunderea pentru daunele și prejudiciile cauzate echipamentelor majore de acțiuni ostile sau prin abandonare forțată în limita unei valori de piață de 100.000 dolari pentru un element individual de echipament și de 250.000 dolari per total. Dincolo de aceste limite, răspunderea financiară cade în sarcina ONU.
Pe 10 august, un elicopter IAR-330 Puma L-RM din cadrul detașamentului Carpathian Pumas a fost avariat de o furtună. Aeronava se afla la sol, în baza Douentza din Mali. Niciun militar nu a fost rănit în urma acestui incident. ”Militarii români executau, cu două elicoptere IAR-330 Puma L-RM, o misiune de recunoaștere și aterizaseră pentru realimentare pe Baza ONU din Douentza, înainte de a se întoarce în locația de bază din Gao. Pe timpul staționării în Baza Douentza, s-a manifestat o furtună violentă, în urma căreia unul dintre cele două elicoptere a fost răsturnat”, a transmis atunci MApN. Comandantul detașamentului românesc dislocat în Mali a numit o comisie de cercetare a circumstanțelor producerii acestui incident.