În deschiderea conferinței Economist Romania Government Roundtable 2026, organizată la București de grupul editorial The Economist și la care Profit.ro este partener, Letta a pledat pentru integrarea statelor europene în trei domenii cheie - piețe financiare, energie și conectivitate, subliniind că neintegrate statele europene vor rămâne economii mici, necompetitive în fața Chinei, Indiei și SUA, unde migrează specialiști europeni, ca urmare a investițiilor în domenii cheie.
Letta a arătat că principala problemă este faptul că Uniunea Europeană de astăzi este bazată pe 27 de țări, iar deși a fost întotdeauna bazată pe cooperare între statele membre și instituțiile federale, în ultimii 20 de ani, anii în care România a experimentat integrarea în piața unică europeană, lumea s-a schimbat complet într-un mod dramatic.
Premierul italian a dat exemplul țării sale.
”Când piața unică a fost creată în Europa, țara mea, Italia, era la fel de mare ca China și India la un loc. Știu că râdeți, dar acesta este adevărul. Aș vrea să vă conving. Italia era la fel de mare ca China și India la un loc, din punct de vedere economic. În 30 de ani, China și India devin de 20 de ori mai mari decât Italia. Consecința este că, dacă nu suntem integrați, nu suntem integrați în trei domenii - uniunea economiilor și investițiilor, conectivitate și uniunea energetică. Trei domenii în care nu suntem unul, ci suntem 27. Și dacă suntem 27, suntem prea mici”, a spus Letta, care a adăugat că în Uniunea Europeană suntem integrați în aspecte importante ale vieții noastre de zi cu zi, dar suntem segmentați în aceste trei domenii.
Fragmentarea acestor trei piețe - financiară, energie și conectivitate - este principala cauză a slăbiciunii UE, conform fostului premier, deoarace UE nu are astfelsuficientă scară pentru investițiile mari care sunt necesare.
”De ce inteligența artificială, până acum, a fost un succes al SUA și al Chinei? Pentru că sunt mai inteligenți decât noi? Pentru că sunt mai competenți decât noi?! Tatăl meu a fost matematician, iar el îmi spunea mereu că cei mai buni matematicieni din lume sunt matematicienii români.
Suntem buni cei din Europa. Cei mai buni ingineri ai noștri au zburat în SUA și au creat inteligență artificială cu bani, companii și mediul din SUA. Noi nu am reușit să preluăm conducerea în Europa în ceea ce privește inteligența artificială. Din cauza lipsei de bani și investiții. SUA au fost mai bune decât noi, în ceea ce privește dimensiunea investițiilor. Chinezii au fost mai buni decât noi, pentru că statul a plasat toate investițiile pe care le-a putut face la scara Chinei. Și am pierdut o mare oportunitate.
Potrivit lui Enrico Letta, faptul că UE este în urmă într-un astfel subiect fundamental constituie, în fapt, o problemă de suveranitate.
”Luați în considerare toate discuțiile despre suveranitate, despre tehnologie, despre ceea ce facem în legătură cu tehnologia. Îmi amintesc (...) un tweet al lui Elon Musk de anul trecut, pe care l-a anulat după cinci minute, dar am captura de ecran, așa că am tweet-ul cu mine. În acest articol, Elon Musk le-a spus ucrainenilor: „Dacă vă deconectez, vă prăbușiți într-un minut”. Tweet-ul era pentru ucraineni, dar este și pentru noi. Dacă vă deconectez, vă prăbușiți într-un minut. Și este adevărat. Suntem conectați la sateliți cu telefoanele noastre mobile, iar o parte din viața noastră de zi cu zi sunt sateliții lui Elon Musk. Și este la fel pentru toate celelalte aspecte pe care tehnologia le aduce în viața noastră. Menționez inteligența artificială. Pot menționa multe alte subiecte”, a exemplificat Letta.
El a adăugat că SUA sunt astăzi lideri nu doar în domeniul finanțelo, ci sunt sunt lideri și în restul domeniilor.
”Dacă luăm toate mărcile financiare europene, luăm toate băncile europene, toate asigurările europene, toate fondurile europene și punem toate aceste mărci într-o cutie, apoi luăm toate instituțiile financiare din SUA și le punem toate în aceeași cutie. Le amestecăm apoi și organizăm o listă a acestor mărci, europene și americane, ca dimensiuni. În această listă, primele 35 de mărci sunt mărci americane. Prima europeană este a 36-a. Cred că acest număr, această cifră, aceste dimensiuni diferite ne dau ideea că, desigur, economia europeană nu se află la acest nivel de diferență față de cea americană. Dar diferența în termeni de dimensiune, a sistemului financiar, creează un decalaj care se mărește. Și suntem în declin în termeni relativi față de SUA, în primul rând, din această cauză. Sunt mai mari și pot face injecții de investiții, atunci când decid, la un nivel pe care noi nu suntem capabili să-l facem.
Cred că principala problemă pe care o avem astăzi este să recunoaștem și să fim conștienți de acest punct fundamental. Fragmentarea pentru noi, europenii, este principala cauză a slăbiciunii. A fi fragmentat înseamnă pentru noi să trimitem locuri de muncă în SUA și în alte părți ale lumii. A fi fragmentat pentru noi înseamnă a nu putea atrage, pentru că suntem prea mici”, a avertizat Enrico Letta.
El a subliniat că raportul pe care l-a propus liderilor europeni, despre viitorul pieței unice, este apărată specificitatea și indentitatea, Uniunii Europene, cu un amestec fantastic de orașe mari, orașe mici, țări mari, țări mici, ompanii mari, întreprinderi mici și mijlocii, iar acest amestec trebuie păstrat. Letta a subliniat însă că UE trebuie să crească pentr a face faț concurenței marilor economii, iar un obstacol în acest scop îl constituie ”steagul național”
”De ce nu suntem capabili să facem acest lucru? Pentru că vrem să avem întotdeauna steagul național și nu înțelegem că uneori a avea steagul național este o limitare. Nu vreau să spun că trebuie să eliminăm steagurile naționale. Avem nevoie de steaguri naționale. Vreau să spun că există anumite domenii în care, dacă pui steagul național ca precondiție, trimitem locuri de muncă și investiții în SUA și în restul lumii. Când suntem cu toții împreună, câștigăm”, a explicat fostul premier.
El a dat ca exemplu Airbus, care a depășit Boeing.
”Pentru că există un singur Airbus, nimeni nu poate spune că este italian sau românesc. Airbus este european și are o dimensiune care îi permite lui Airbus să câștige. Nu suntem capabili să facem același lucru cu băncile, asigurările, energia, telecomunicațiile, digitalul în toate aceste domenii - suntem în crize mari, în probleme mari, pentru că concurentul american, concurentul chinez, este mult mai mare. Și fiind atât de mare, este capabil să producă la un cost mai mic, iar noi consumatorii, toți consumatorii, desigur, unde există ceva foarte eficient, la un cost mai mic, nu-mi pasă dacă este chinezesc, portofelul meu îmi cere să cumpăr la acest preț. Dacă suntem conștienți de această problemă, de această problemă, cred că jumătate din soluție este acolo”, a mai afirma Enrico Letta.
Problema principală este însă că statele europene cred că pot rămâne singure.
”De obicei spun că țările europene sunt împărțite în două grupuri de țări: țările europene mici și țările europene care nu știu că sunt mici. În lumea de astăzi, suntem cu toții țări mici, în comparație cu China, în comparație cu India, în comparație cu SUA, suntem cu toții țări mici. Trebuie să rămânem împreună pentru a ne integra în cele 3 domenii pe care le-am menționat. (...)
Ceea ce aș vrea să spun este că sunt aici pentru a vă convinge să luați în considerare faptul că identitatea italiană, identitatea românească, va fi mai puternică dacă vom fi capabili să ne împărtășim suveranitatea la nivel european. Ne vom păstra identitățile și suntem mândri de identitățile noastre, dar împărtășind unele domenii fundamentale, iar piața financiară este unul dintre ele. Energia este una dintre ele, conectivitatea este una dintre ele, este fundamentală pentru a fi competitivi în lumea de astăzi. Știm ce trebuie să facem acum, este momentul să o facem”, a pledat Letta.
Fostul premier italian a încheiat cu un mesaj optimist în contextul actual, arătând că în timp ce nicio țară nu dorește să fie al 51-lea stat al SUA, în cazul admiterii în UE există foarte muli candidați.
”Vă dau două cifre, pentru că uneori suntem puțin prea mult, aș spune, criticați, nu-i așa? 51 și 28. 51 este un scaun gol. 28 este un scaun plin de candidați, cu o coadă de candidați. 51 este al 51-lea stat al SUA. Trump voia să aibă Canada, voia să aibă Panama, voia să aibă Groenlanda. Niciunul dintre ei nu vrea să fie al 51-lea stat. Nu există niciun candidat care să fie primul al 51-lea. 28 este al 28-lea membru al Uniunii Europene. Ai o coadă lungă pentru a deveni al 28-lea. Începând cu o țară candidată, poate, care a decis să organizeze un referendum, Islanda, care va avea un referendum, pe 29 august, pentru a decide dacă va fi sau nu înăuntrul UE. Desigur, Balcanii de Vest, desigur, Ucraina, Georgia, Moldova, poate Norvegia, într-o zi. Dacă un club are atât de mulți candidați pentru a deveni membri, cred că merită să faci parte din el. Așadar, aș vrea să vă las cu această idee pozitivă despre Europa”, a încheiat Enrico Letta.
Prima ediție a Economist Romania Government Roundtable 2026 a debutat astăzi, 30 martie, la București, cu un program ambițios care reunește lideri politici, instituționali și de business din România, Europa și Statele Unite, pentru a discuta cele mai importante teme pentru stabilitatea, securitatea și dezvoltarea regiunii Europei de Sud-Est, în actualul context geopolitic la nivel internațional.
Evenimentul este inaugurat în această seară, la Ateneul Român, de președintele României, Nicușor Dan, urmat de un mesaj video transmis de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Sesiunea de deschidere va fi completată de discursuri susținute de Daron Acemoglu, laureat al Premiului Nobel pentru Economie, și Enrico Letta, fost prim-ministru al Italiei și raportor european privind viitorul pieței unice, precum și de o discuție între Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României și Yannis Stournaras, guvernatorul Băncii Greciei.
Atât sesiunea inaugurală, cât și întregul eveniment care se va derula până pe 1 aprilie 2026 pot fi urmărite online gratuit atât pe canalele organizatorului: website-ul global al Economist Impact: https://events.economist.com/ și canalul de youtube: https://www.youtube.com/@EconomistImpactSEE, cât și pe site-ul Hotnews.ro, partener media. Prima News va avea, de asemenea, transmisiuni TV de la eveniment.
Economist Romania Government Roundtable își propune să creeze o platformă de dialog la care lideri politici și instituționali și lideri din mediul de afaceri, pe teme care reflectă provocările și oportunitățile care definesc viitorul regiunii și al Europei: securitatea și stabilitatea frontierei estice, transformările geopolitice, arhitectura europeană de apărare, securitatea energetică, tranziția verde, inteligența artificială, investițiile, infrastructura și piața muncii.
Printre participanții de rang înalt se numără: Ilie Bolojan, prim-ministrul României; Alexandru Munteanu, prim-ministru al Republicii Moldova; Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene; Ahmet Davutoğlu, fost prim-ministru al Turciei; Tarja Jaakkola, secretar general adjunct NATO; Apostolos Tzitzikostas, comisar european pentru transport și turism; Oana Gheorghiu, vicepremier; Alexandru Nazare, ministrul finanțelor; Radu Miruță, ministrul apărării; Bogdan-Gruia Ivan, ministrul energiei; Stavros Papastavrou, ministrul energiei al Greciei; Teodora Georgieva-Mileva, ministru adjunct al energiei din Bulgaria; Florin Manole, ministrul muncii; Irineu Darău, ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului; Dragoș Pîslaru, ministrul investițiilor și proiectelor europene; Alexandru-Florin Rogobete, ministrul sănătății; Eirini Agapidaki, ministru adjunct al sănătății din Grecia; Geoffrey Pyatt, fost adjunct al secretarului de stat al SUA pentru resurse energetice și fost ambasador al SUA în Ucraina și Grecia; Darryl Nirenberg, ambasadorul Statelor Unite în România; Kimberly Guilfoyle, ambasadorul Statelor Unite în Grecia; Matthew Bryza, fost adjunct al secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice; Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Agenda conferinței poate fi consultată la acest link.
Numeroși lideri ai mediului de afaceri au confirmat participarea, precum: Ömer Tetik, CEO, Banca Transilvania; Iwona Sikora, senior vice-president și general manager EMEA, Iron Mountain; Robert Hanea, fondator, președinte și CEO Therme Group; Alessio Menegazzo, chief executive și country manager, PPC Group România; Volker Raffel, chief executive, E.ON România; Ionuț Stanimir, chief brand officer, Banca Comercială Română (BCR); Dan Stratan, CEO RCI Holding; Alexandros Exarchou, președinte & CEO, AKTOR Group of Companies; Cristian Erbașu, chief executive Construcții Erbasu, president Federation of Employers of Construction Companies; Konstantinos Zygouras, group chief executive, SUNEL Group; Mehmet Burak Vardan, președinte al Boardului, CCN Holding; Ondrej Safar, country manager, Evryo; Nicholas Richard, CEO, ENGIE Romania și președinte al CCIFER; Fady Chreih, CEO, Regina Maria; Corneliu Bodea, CEO, ADREM; Răzvan Iorgu, managing director, CBRE; Radu Vasile, CEO, Eximprod Engineering; Manolis Sigalas, president Europe, Hill International; Mihaela Bîtu, CEO, ING Bank; Marcel Cobuz, CEO, TITAN Group; Bogdan Badea, CEO, SPEEH Hidroelectrica; Cosmin Ghiță, CEO, SN Nuclearelectrica; Răzvan Popescu, CEO, SNGN Romgaz; Alexandru Chiriță, CEO, Electrica; Ted Cominos Jr, partner, Eversheds Sutherland; Andrei Bratu, corporate executive vice president, UniCredit Bank; Fady Chreih, CEO, Regina Maria, Mehmet Ali Bayar, membru în board, CCN Holding, Georgiana Miron, membru al comitetului executiv, Groupama; Mihai Bobaru, country sales manager pentru România și Moldova, JA Solar; Răzvan Pârvulescu, business development director, natural gas division, Hagag Energy; Radu Pițurlea, chairman & chief executive, Concelex; Ziya Aliyev, vice president banking, Black Sea Trade and Development Bank; Thanos Vlachopoulos, general manager, head of large corporate & wholesale products, Corporate & Investment Banking, Piraeus Bank.
