O astfel de viziune pornește de la planul președintelui american Donald Trump pentru reconstrucția postbelică a Gazei. Detaliile privind un potențial Consiliu pentru pace pentru Ucraina nu au fost clarificate imediat.
Trump a anunțat inițial Consiliul pentru Pace din Gaza pe 15 ianuarie într-o postare pe Truth Social, semnalând începutul celei de-a doua faze a planului condus de SUA pentru stabilirea păcii pe termen lung între Israel și Palestina. Consiliul, prezidat de Trump, va prelua probabil temporar administrarea și eforturile de reconstrucție din Gaza.
Trump a numit mai mulți lideri mondiali în consiliul de administrație, printre care Ajay Banga, președintele Băncii Mondiale, și prim-ministrul canadian Mark Carney. Lista, care urmează să fie dezvăluită în întregime la Davos, în cadrul Forumului Economic Mondial de săptămâna viitoare, include și înalți oficiali implicați în negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia, trimișii speciali Steve Witkoff și Jared Kushner, precum și secretarul de stat Marco Rubio.
Rapoartele privind propunerea de înființare a unui consiliu axat pe Ucraina vin în contextul în care președintele Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească cu Trump în marja Forumului de la Davos și va supraveghea semnarea unui plan în valoare de 800 de miliarde de dolari, pe o perioadă de zece ani, menit să revigoreze economia Ucrainei odată cu încetarea ostilităților.
Deși detaliile privind un potențial Consiliu de Pace pentru Ucraina sunt puține, o persoană informată cu privire la propunere a declarat pentru FT că administrația Trump consideră conceptul „un potențial substitut al ONU... un fel de organism paralel neoficial care să se ocupe de alte conflicte din afara Fâșiei Gaza”.
Kyiv Independent a contactat Departamentul de Stat pentru a obține un comentariu.
Un înalt oficial ucrainean a salutat în FT perspectivele unui Consiliu de Pace pentru Ucraina ca parte importantă a implementării unei păci durabile în Ucraina. Oficialul a menționat că acest consiliu, care ar fi prezidat de Trump, ar putea include reprezentanți ucraineni, europeni, ruși și NATO.
Zelenski a declarat pe 26 decembrie că un plan de pace în 20 de puncte era finalizat în proporție de 90%.
Mai multe țări occidentale au luat în considerare trimiterea de trupe ca parte a unei desfășurări postbelice a unei forțe multinaționale pentru a asigura menținerea acordului de pace. La începutul acestei luni, Franța și Marea Britanie au semnat o declarație de intenție de a participa la desfășurare în calitate de copreședinți ai Coaliției Bunăvoinței.
Liderii europeni, care urmează să se întâlnească cu Zelenski și Trump pe 21 ianuarie, sunt așteptați să discute cu Trump despre obținerea aprobării SUA pentru desfășurarea forțelor multinaționale în Ucraina după încetarea focului.
De luni de zile, Trump a condus eforturile de negociere a unui armistițiu între Rusia și Ucraina, fără niciun rezultat. În timp ce Kievul a acceptat în principiu mai multe propuneri de pace susținute de SUA în cadrul negocierilor, Moscova a respins în mod continuu un armistițiu, continuând să ducă războiul pe care l-a declanșat în urmă cu aproape patru ani.
În ciuda intensificării atacurilor Moscovei împotriva infrastructurii civile, care au aruncat o mare parte din Kiev într-un frig cumplit, Trump a sugerat pe 15 ianuarie că Ucraina nu era pregătită să pună capăt războiului.
„Cred că (președintele rus Vladimir Putin) este gata să încheie un acord. Cred că Ucraina este mai puțin pregătită să încheie un acord”, a afirmat Trump, spunând că președintele Volodimir Zelenski blochează eforturile.
„Trebuie să-l convingem pe președintele Zelenski să fie de acord”, a spus el.
