”Le resping propunerea”, a declarat președintele american în fața presei, la ieșirea din Casa Albă, relatează News.ro.
El a apreciat că liderii iranieni vor acest acord pentru că ”sunt pe cale să piardă rău”.
Iranul a anunțat vineri că a transmis o propunere Statelor Unite în vederea unei redeschideri în șapte zile a Strâmtorii Ormuz - din momentul validării acordului.
”Alegerea aparține de-acum” Washingtoului, declara șeful diplomației iraniene Abbas Araghchi, la sediul ONU, la New York.
Președintele iranian Massoud Pezeshkian a pecizat că propunerea a fost elaborată ”în coordonare” cu liderul surpem iranian Mojtaba Khamenei, ultimul arbitru al deciziilor Republicii islamice, și că o echipă de șase membri care are ”puterea să ia decizii” a fost înființată în acest sens.
Un semn al neîncrederii care persistă între cele două țări este faptul că Donald Trump a publicat pe rețeaua sa Truth Social - înaintea respingerii oficiale - o hartă a Strâmtorii strategice Ormuz cu menținea ”Strâmtoarea Trump”.
Această cale maritimă, traversată anterior de o cincime din hidrocarburile mondiale, se află în centrul conflictului pe care Statele Unite și Israelul l-au lansat la 28 februarie prin atacuri în Iran. De atunci, Republica islamică revendică controlul strâmtorii, iar Washingtonul impune, la rândul său, o blocadă porturilor iraniene.
Înaintea anunțului lui Donald Trump de sâmbătă, The Wall Street Journal (WSJ) dezvăluia, citând oficiali americani, că președintele american a respins această ofertă, apreciind că Teheranul nu răspunde exigențelor sale. Potrivit ziarului, el intenționează să reia atacurile în Iran după alegerile legslative de la jumătate de mandat, în noiembrie.
Statele Unite nu au mai bombardat teritoriul iranian de la 1 septembrie, când o serie de atacuri s-au soldat cu cinci morți și zeci de răniți la o nuntă, în sud-estul țării, însă nave au fost atinse, de atunci, în Strâmtoarea Ormuz.
Odată cu apropierea alegerilor, președintele american se confruntă cu o nepopularitate tot mai mare a Războiului din Orientul Mijlociu, care a făcut să ”explodeze” prețul carburanților.
”Măsurile pe care Statele Unite trebuie să le ia nu sunt noi” și ”apar deja toate în protocolul unui acord” semnat în iunie cu Washingtonul, declara șeful diplomației iraniene la prezentarea ofertei.
Această înțelegere viza să pună capăt în mod durabil conflictului, să redeschidă Strâmtoarea Ormuz și apoi să conducă la negocieri cu privire la partea sensibilă a programului nuclear iranian. Însă ea a fost făcut țăndări din cauza condițiilor traversării căii maritime.
În protocol se menționa o încetare imediată a ostilităților pe toate fronturile - inclusiv în Liban, unde armata istraeliană luptă împotriva grupării proiraniene Hezbollah.
Potrivit cerințelor Teheranului, el prevedea în plus o deblocare și plata activelor iraniene blocate în urma Revoluției Islamice din 1979 și o ridicare a unor sanțciuni americane care strangulează economia iraniană.
Într-un interviu exclusiv acordat AFP marți, un purtător de cuvânt al Gardienilor Revoluției, puternica armată ideologică a Republici islamice, Hossein Mohebi, insista, la rândul său, asupra încetării confruntărilor armate în Yemen.
Yemenul a devenit noul front regional, după reluarea în iulie, după ani de acalmie, a războiului între huthi proiranieni, pe de o parte, și Guvernul yemenit și susținătrul său saudit pe de alrtă parte.
Huthi au lansat în septembrie o ofensivă sângeroasă prin care și-au consolidat controlul Strâmtorii Bab el-Mandeb, cealaltă trecere strategică a exporturolor petroliere, care leagă Europa și Asia prin Canalul Suez.
















