Președintele american Donald Trump a anunțat că, începând din data de 4 martie, vor intra în vigoare taxele vamale pe care le-a decis anterior asupra produselor importate în SUA din Canada, Mexic și China, el acuzând aceste țări că nu fac suficiente eforturi pentru a combate traficul cu droguri, în special fentanil, relatează agențiile internaționale de presă.
'Droguri încă pătrund în țara noastră dinspre Mexic și Canada la niveluri foarte ridicate și inacceptabile. Un procent ridicat al acestor droguri, multe dintre ele sub formă de fentanil, sunt produse și livrate de China. Peste 100.000 de oameni au murit anul trecut din cauza distribuirii acestor OTRÃVURI periculoase care provoacă o puternică dependență.
Milioane de oameni au murit în ultimele două decenii. Familiile victimelor sunt devastate și, în multe cazuri, practic distruse. Nu putem permite ca acest flagel să continue să facă rău SUA și, prin urmare, până când se oprește, sau este limitat în mod serios, TAXELE VAMALE propuse programate să intre în vigoare pe PATRU MARTIE vor intra într-adevăr în vigoare. Asupra Chinei va fi de asemenea percepută o taxă vamală suplimentară de 10% începând cu această dată', a indicat Trump într-un mesaj pe rețeaua sa de socializare Truth Social, arată Agerpres.
El hotărâse inițial ca aceste taxe vamale, de 25% asupra tuturor produselor importate din Mexic și Canada (cu excepția produselor petroliere importate din Canada, taxate cu 10%), precum și o taxă vamală suplimentară de 10% asupra produselor chineze, să intre în vigoare la începutul lunii februarie. Dar Trump a acceptat atunci să amâne aceste taxe, după ce Canada și Mexicul i-au promis că vor lua măsuri de combatere a migrației ilegale și a traficului cu droguri.
În mesajul său de joi, Trump a mai menționat că începând din aprilie va intra în vigoare 'a doua serie de taxe vamale reciproce'. Anterior, el a amenințat și Uniunea Europeană asupra perspectivei de a-i impune taxe vamale asupra mai multor produse, inclusiv autoturismele.
De asemenea, Trump a semnat pe 10 februarie două decrete prin care instituie taxe vamale de 25% la importurile de oțel și aluminiu, începând din 12 martie. Taxele vor fi aplicate la nivel global și nu vor exista excepții pentru nicio țară în ceea ce privește importurile de oțel și aluminiu.
Guvernul canadian ar trebui să joace un rol semnificativ în orice proiect de construire a unor noi oleoducte pentru a depăși obstacolele financiare, reglementările stricte și opoziția activiștilor, conform experților din industrie, dar nicio companie privată nu și-a exprimat recent interesul pentru a investi în acest sens, relata anterior Reuters.
Cererile pentru noi conducte au fost amplificate după ce președintele american Donald Trump a amenințat că va impune tarife la exporturile canadiene de petrol, determinând politicienii canadieni să caute soluții pentru a reduce dependența de piața americană.
Petrolul este cel mai valoros produs de export al Canadei, care este al patrulea cel mai mare exportator de petrol din lume, pompând 4 milioane de barili pe zi către rafinăriile din SUA, ceea ce reprezintă aproximativ 90% din exporturile de petrol ale Canadei.
Atât ministrul canadian al energiei, cât și liderul opoziției conservatoare, alături de mai mulți premieri provinciali, au declarat că este necesară diversificarea exporturilor de petrol ale Canadei.
Cu toate acestea, nicio companie privată nu și-a exprimat recent interesul pentru a investi într-un astfel de proiect multibilionar, care ar putea dura un deceniu pentru a fi finalizat.
În ultimii zece ani, două mari proiecte de conducte est-vest au fost anulate, iar o companie canadiană a pierdut miliarde de dolari după ce fostul președinte american Joe Biden a revocat permisele pentru proiectul Keystone XL în 2021.
Deși Trump a declarat că dorește reluarea proiectului Keystone XL și a promis aprobări rapide, el a reiterat în aceeași zi că tarifele pentru importurile din Canada și Mexic vor fi impuse începând cu luna aprilie.
Tarifele ar face ca petrolul canadian să fie mai scump pentru rafinăriile din SUA sau ar reduce marjele de profit ale producătorilor canadieni, scăzând astfel cererea pentru conducte suplimentare. Chiar și fără tarife, companiile canadiene consideră că riscurile financiare și reglementările stricte fac ca investițiile în noi conducte să fie prea riscante.
Singura opțiune actuală a Canadei de a evita dependența de SUA este sistemul de conducte Trans Mountain, care transportă petrol din Alberta către coasta de vest a provinciei Columbia Britanică, de unde poate fi exportat pe piețele internaționale. Extinderea acestei conducte a fost finalizată anul trecut, după șapte ani de întârzieri cauzate de opoziția activiștilor de mediu și a comunităților indigene.
Guvernul federal canadian a cumpărat sistemul Trans Mountain pentru 4,5 miliarde de dolari canadieni (3,15 miliarde de dolari americani) în 2018 pentru a finaliza extinderea, însă întârzierile de construcție și depășirea bugetului au crescut costurile la 34 de miliarde de dolari canadieni în patru ani.
Potrivit economistului Kent Fellows de la Universitatea din Calgary, aceste costuri masive reprezintă un semnal puternic pentru sectorul privat, descurajând investițiile în noi conducte.
Companiile ar putea lua în considerare un nou proiect doar dacă guvernul federal ar modifica rapid Legea privind evaluarea impactului, care din 2019 impune evaluări sociale și culturale ale conductelor, pe lângă impactul asupra mediului. De atunci, doar un singur proiect, Cedar LNG, a finalizat acest proces, iar acesta a durat trei ani și jumătate.
Operatorul canadian de conducte Enbridge a declarat că nu va lua în considerare un nou proiect de conducte în Canada în absența unei schimbări a politicii federale privind infrastructura energetică.
Directorul general al Enbridge, Greg Ebel, a subliniat că țara are nevoie de reforme în procesul de autorizare, eliminarea plafonului propus pentru emisiile din producția de petrol și gaze și extinderea programelor de garanții de împrumut care permit comunităților indigene să devină investitori în proiecte de conducte.
În plus, companiile trebuie să fie încrezătoare că industria canadiană a nisipurilor petroliere poate crește producția pentru a umple o nouă conductă.
Cu toate acestea, Canada s-a angajat să atingă un nivel net zero al emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050, ceea ce este în contradicție cu o creștere dramatică a producției de petrol. Un raport din 2023 al Canada Energy Regulator a sugerat că, pentru a atinge acest obiectiv, producția de nisipuri petroliere ar putea scădea cu 30% până în 2050.
Deși tarifele amenințătoare impuse de Trump au readus discuția despre construirea de noi conducte, ministrul canadian al energiei, Jonathan Wilkinson, nu a susținut deschis acest lucru, menționând doar că problema va fi discutată. Premierul provinciei Alberta, Danielle Smith, a cerut guvernelor federale și provinciale să construiască mai multe conducte către coastele de est, vest și nord ale Canadei.
În schimb, liderul opoziției conservatoare, Pierre Poilievre, a declarat că un guvern conservator ar abroga legile anti-energie și ar construi conducte, însă viitorul rămâne incert, având în vedere ciclurile politice care pot influența finalizarea marilor proiecte de infrastructură.
