Fostul deputat, Sebastian Ghiță, a declarat la România TV că a făcut o plângere penală pe numele fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi. Fosta șefă a DNA a fost reclamată de Ghiță la Secția Specială pentru anchetarea magistraților. Sebastian Ghiță susține că Laura Codruța Kovesi i-ar fi cerut să plătească avionul pentru repatrierea lui Nicolae Popa.
"După ce am prezentat statului român toate elementele privin activitatea infrațională a acestui grup Onea – Kovesi am văzut că nimic nu s-a întâmplat și că tot ce face acest grup dosare fabricate este ascuns, pitit. Ce m-a făcut să fac această plângere este că această secție de urmărire a magistraților permite cetățenilor să prezinte probe", a declarat Sebastian Ghiță la România TV, potrivit News.ro.
Fostul deputat a făcut denunțul împotriva Laurei Kovesi la începutul săptămânii, iar deja se fac audieri în acest caz, notează romaniatv.net.
La începutul lui 2017 Sebastian Ghiță susținea că o firmă de construcții din Ploiești, care a primit bani de la Asesoft, a fost cea care a plătit avionul pentru aducerea în țară a lui Nicolae Popa, din Jakarta, la cererea lui Kovesi și a statului.
"La cererea lui Kovesi, o firmă de construcții din Ploiești, care a primit bani de la Asesoft, a fost cea care a plătit avionul pentru aducerea domnului Nicolae Popa din Indonezia. Realitatea este că o firmă privată, la cererea statului român, a plătit 200.000 de euro pentru a fi adus cel care a falimentat FNI și care a furat sute de mii de oameni. O întreb pe doamna Kovesi: ce fel de operațiune o fi asta? Oare suntem vinovați de spălare de bani? E doar dânsa sau sunt doar eu? Am acționat eu în numele statului român?", a spus atunci Sebastian Ghiță.
La acel moment, Poliția Română a anunțat că pentru aducerea în țară, cu avionul, a lui Nicolae Popa au fost purtate negocieri cu trei operatori economici de profil, câștigând oferta cea mai mică. Precizările au venit după ce Parchetul instanței supreme a transmis că Nicolae Popa, care a plecat din țară în 2000, a fost adus în România din Indonezia, în 2011, de către Poliția Română, instituție care a achitat integral transportul.
"Referitor la achiziționarea de servicii în domeniul transportului aerian pentru aducerea în țară a inculpatului Nicolae Popa, vă informăm că procedura a fost derulată de către structurile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne, conform O.U.G.34/2006, privind achizițiile publice. În cadrul acestor activități, negocierile au fost purtate cu trei operatori economici de profil, câștigând oferta cea mai mică", preciza Poliția Română.
Reprezentanții IGPR mai arătau că semnarea contractului și decontarea acestuia au intrat în sarcina Poliției Române, iar costurile au fost achitate integral de către instituție, operatorului economic câștigător, suma fiind asigurată din bugetul Ministerul Afacerilor Interne.
Nicolae Popa a fost condamnat în lipsă la 15 ani de închisoare, pentru fraudă, în anul 2006, alături de Ioana Maria Vlas, în legătură cu prăbușirea Fondului Național de Investiții.
Popa a fost arestat în 2 decembrie 2009 de către autoritățile indoneziene și a fost adus în țară din Indonezia în 22 aprilie 2011, presa relatând la acea vreme că a fost adus în România cu "o cursă privată".
Nicolae Popa a fost eliberat la sfârșitul lui august 2017.
Sebastian Ghiță a plecat din țară în noaptea de 19 spre 20 decembrie 2016 și a fost prins la Belgrad în 14 aprilie 2017. Ghiță avea permis de conducere și buletin de Slovenia și era împreună cu fratele său în momentul capturării.
Fostul deputat PSD a fost arestat de autoritățile sârbe timp de două luni pentru posesie de documente falsificate și a fost eliberat pe cauțiune.
În 7 iunie, ministrul Justiției, Tudorel Toader, declara că statul român se află în procedură de extrădare în cazurile Sebastian Ghiță și Elena Udrea, în cazul lui Ghiță fiind făcută cererea de extrădare transmise completările solicitate de Serbia.
În 27 august, Tudorel Toader declara, referitor la respingerea definitivă a cererii de extrădare a fostului parlamentar PSD Sebastian Ghiță, că Ministerul face cererea de extrădare, dar instanțele de judecată decid dacă admit sau nu această cerere în funcție de elementele cuprinse în dosarul de urmărire penală.
