De asemenea, amendamentul care îl vizează pe primarul Timișoarei, liderul USR Dominic Fritz, privind încetarea mandatului, la incompatibilitate și conflict de interese, în 30 de zile, a fost declarat constituțional.
Astfel, judecătorii CCR au decis, cu unanimitate de voturi, că este neconstituțională sintagma "persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți" din legea ANI.
De asemenea, cu unanimitate fost declarată neconstituțională publicarea declarațiilor de interese financiare ale soțului/sotiei, și cu majoritate - a funcționarilor/demnitarilor vizați de lege.
În plus, cu majoritate. a fost declarată constituțională încetarea de drept a funcției / demnității publice, la 30 de zile de la intarea în vigoare a legii.
Președintele Nicușor Dan a contestat la Curtea Constituționalp proiectul care stabilește că printre cei care vor fi obligați să depună declarații de avere se numără și persoanele care au ”relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii.
Este argumentat că actualizarea legislației în domeniul integrității este necesară, că avem nevoie de mai multă transparență și credibilitate în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, iar România și-a asumat acest angajament ca jalon în PNRR, dar un obiectiv legitim nu poate justifica introducerea unor prevederi arbitrare și flagrant neconstituționale, care ar sabota tocmai scopul urmărit.
Între timp, partenera lui Nicușor Dan și-a publicat deja declarația de avere - VEZI AICI
Mesajul Președintelui
Noua prevedere inclusă în legea ANI așa cum a fost votată de Parlament extinde obligația de completare și depunere a declarațiilor de avere și de interese de la titularul funcției publice la „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”.
Modul în care Parlamentul a decis să rescrie acest articol din lege nu respectă criteriile constituționale. Dimpotrivă, extinderea directă a răspunderii contravenționale asupra unor persoane pentru simpla lor legătură afectivă cu un demnitar reprezintă o formă agravată a viciului de constituționalitate deja constatat de Curte în 2025, pentru că se extinde o răspundere specifică demnitarilor asupra unor persoane care nu dețin nicio funcție publică și nu exercită nicio prerogativă de autoritate. Această formă de ingerință în viața privată excede inclusiv limitele trasate de instanța europeană în domeniul conflictelor de interese.
În plus, formularea „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” este lipsită de orice reper obiectiv și conduce la o posibilă aplicare inegală, bazată pe aprecieri subiective.
Publicarea averii partenerilor de viață poate fi o decizie personală, așa cum Președintele României și doamna Mirabela Grădinaru au considerat că este firesc. Însă introducerea unei prevederi legislative în acest sens nu se poate face dacă nu sunt respecte niște criterii care să o facă aplicabilă.
Un alt articol neconstituțional introdus în legea ANI transformă interdicția de 3 ani de a ocupa o funcție publică, care se aplica până acum doar pentru viitor, într-o încetare automată a unei funcții sau a unui mandat aflat deja în exercitare.
Această prevedere încalcă principiul neretroactivității prevăzut în Constituție, conform căruia acțiunea unei noi legi se aplică exclusiv în viitor. În plus, pentru funcțiile obținute în urma unui scrutin, sancțiunea anulează retroactiv voința suverană a cetățenilor, care a fost exprimată în acord cu regulile valabile la data alegerilor electorale.
România are nevoie de o soluție solidă din punct de vedere constituțional, nu de un text vulnerabil, construit pe calcule și interese politice conjuncturale, care riscă să fie desființat mai târziu și să creeze un vid legislativ în zona integrității.
Deși la Camera Deputaților, împreună cu USR, PNL nu a votat proiectul acuzând că PSD și AUR au introdus amendamente calificate drept neconstituționale, la Senat liberalii au votat proiectul, deoarece este jalon din PNRR, dar au avertizat că vor susține ”demersuri de verificare a constituționalității legii”.
”În cazul legii integrității, vom susține ca proiectul să treacă prin controlul de constituționalitate. Facem tot ce ține de noi pentru a avea o lege în acord cu Constituția României și pentru a nu rata jalonul din PNRR”, a declarat președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean.
Atât PNL, cât și USR au reclamat amendamentul privind încetarea mandatului primarilor găsiți în trecut în stare de conflict de interese sau incompatibilitate, așa cum este cazul primarului Timișoarei și liderului USR, Dominic Fritz, situație în care noua lege se aplică retroactiv.
Noul sistem al declarațiilor de avere fusese respins la votul final al Parlamentului, săptămâna trecută, după ce unii senatori au introdus un amendament care nu mai făcea obligatorie declararea sumelor în numerar deținute de către demnitari și au stabilit încetarea mandatelor primarilor găsiți în conflict de interese anterior noii legi. PNL și USR nu au votat proiectul, astfel că nu s-a putut întruni majoritatea necesară adoptării proiectului care este jalon pentru PNRR, finanțat cu 770 milioane euro.
Acum, depus din nou de PNL, proiectul a fost amendat mai întâi de Camera Deputaților, la propunerea AUR, cu obligația declararării averii inclusiv pentru partenerii de viață ai demnitarilor, chiar dacă nu sunt căsătoriți legal.
”Soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți cu Președintele României, deputații, senatorii, prim-ministrul, membrii Guvernului prevăzuți la art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, șeful Cancelariei Prim-ministrului, secretarul general și secretarii generali adjuncți ai Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat, precum și asimilații acestora din cadrul Guvernului, ministerelor și altor organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor și consilierii de stat din cadrul Cancelariei Prim-ministrului, cu președinții consiliilor județene, are obligația de a completa și depune declarațiile de avere și declarațiile de interese”, prevede amendamentul adoptat și completat de senatori cu funcția de președinte de consiliu județean, care nu se regăsea în proiect.
În comisia juridică a deputaților, AUR a susținut că amendamentul este necesar pentru ca publicul să poată vedea ce avere dețin persoanele care trăiesc ”în concubinaj”, în mod particular președintele Nicușor Dan, dar și alte persoane precum premierul, parlamentari, miniștri, secretari de stat.
USR, prin deputatul Radu Mihaiu, a arătat că o astfel de lege ar trebui denumită a ”amantelor”, spunând că este interesant de văzut dacă vor depune astfel de declarații mai multe persoane în cazul unui demnitar.
PSD a susținut acest amendament și a reușit să impună, inclusiv la Senat, articole care prevăd că, la intrarea în vigoare a legii, primarii în funcție găsiți înaintea acestei legi în conflict de interese își vor înceta mandatul.
”Persoana constatată în mod definitiv că s-a aflat în conflict de interese sau în stare de incompatibilitate, inclusiv cea a cărei faptă constituie abatere disciplinară, are interdicția de a mai ocupa o funcție sau demnitate publică ori eligibilă, dintre cele prevăzute de prezenta lege, pe o perioadă de până la 3 ani, care operează de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare sau a hotărârii judecătorești, moment de la care este decăzută din dreptul de a ocupa funcția, demnitatea publică sau mandatul, care încetează de drept la aceeași dată”, prevede proiectul adoptat acum.
”Persoanelor față de care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, s-a constatat în mod definitiv starea de incompatibilitate sau de conflict de interese și pentru care nu s-a împlinit termenul de 3 ani aferent interdicției prevăzute de lege, calculat de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare respectiv a hotărârii judecătorești, le încetează de drept funcția, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Persoanelor față de care se constată în mod definitiv starea de incompatibilitate sau conflictul de interese după intrarea în vigoare a prezentei legi, le încetează funcția, demnitatea publică ori mandatul la data rămânerii definitive a raportului de evaluare sau a hotărârii judecătorești, după caz”, mai prevede proiectul legislativ adoptat de Parlament.
La dezbaterea trecută, cu susținerea PSD, AUR și grupului PACE Întâi România, fusese introdus un amendament care nu mai făcea obligatorie declararea sumelor în numerar deținute de către demnitari.
Proiectul mai prevede că declarația de interese financiare va fi obligatorie inclusiv pentru Președintele României, prim-ministrul, parlamentarii și persoanele aflate în conducerea unor instituții publice importante, printre care ASF, Avocatul Poporului, BNR, Consiliul Concurenței sau CSM.
Aceste declarații vor deveni publice în termen de maximum 60 de zile de la generarea lor de către Agenția Națională de Integritate, printr-o platformă digitală (e-DAI), pe baza declrațiilor de avere.
Declarația de interese financiare va fi menținută pe pagina de internet a Agenției pe o perioadă de 5 ani de la publicare.
Declarațiile de interese financiare vor fi generate pe baza declarațiilor de avere, iar accesul lacele din urmă se va acorda exclusiv persoanelor autorizate, fiind păstrate de ANI timp de 7 ani.
Conform modelelor de declarații aprobate de către deputați, demnitarii vor declara cadouri și servicii de peste 500 euro și sume, inclusiv criptomonede, sau bunuri de peste 5.000 euro.
CCR respinge sesizarea AUR în cazul Legii biodiversității
Curtea Constituțională a României (CCR) a mai decis, luni, cu majoritate de voturi, să respingă sesizarea în cazul Legii biodiversității, după ce proiectul a fost contestat de AUR. Miza a fost una importantă atât pentru politica de mediu, cât și pentru fondurile europene.
Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026-2030 reprezintă un jalon din PNRR, cu o miză financiară de aproximativ 972 de milioane de euro. La termenul de miercuri, 12 august, judecătorii CCR au amânat decizia pentru 17 august.
Ce conține legea
Actul aprobă Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității pentru perioada 2026-2030. Printre direcțiile urmărite, se află conservarea și restaurarea ecosistemelor, protejarea speciilor amenințate, utilizarea durabilă a biodiversității și consolidarea capacității instituțiilor care gestionează aceste politici.
În forma adoptată de Parlament, strategia include și obiective privind consolidarea și extinderea rețelei naționale de arii protejate, în linie cu țintele europene și globale de 30% pentru ariile protejate și 10% pentru protecția strictă.
Documentul are o importanță suplimentară deoarece reprezintă jalonul 31 din PNRR. Guvernul a estimat că neîndeplinirea acestui angajament ar putea atrage o penalitate de 972.455.220 de euro.
De ce a fost contestată
AUR s-a opus proiectului în Parlament și a atacat legea la Curtea Constituțională imediat după adoptare.
Legea poate merge acum mai departe spre promulgare.
