România a înaintat NATO o propunere de proiect de dezvoltare a unui sistem de alertare timpurie privind eventuale scăderi ale volumului de gaze naturale care pot genera potențiale crize de aprovizionare în state membre sau partenere Alianței, propunere care a întrunit cerințele acestei organizații.
"În decursul anului 2015, colectivul Direcției Generale Țiței și Gaze din Ministerul Energiei a conceput, propus și realizat o temă de proiect care a fost trimisă către biroul Programului Știință pentru Pace și Securitate (SPS) din cadrul Diviziei Provocări Emergente de Securitate al NATO. Scopul propunerii de proiect este dezvoltarea unui sistem de alertare timpurie privind eventuale scăderi ale volumului de gaze naturale, care pot genera potențiale crize în piață statului membru și statului partener selectat", este arătat în raportul sesiunii de lucru "Țiței, produse petroliere și gaz natural" din cadrul procesului de elaborare a Strategiei energetice a României de către Ministerul Energiei.
Propunerea a întrunit cerințele NATO și a beneficiat de asistență din partea Serviciului de Telecomunicații Speciale și a mediului academic.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
CITEȘTE ȘI Fostul director general al Microsoft România Călin Tatomir a fost reținut, într-un dosar de evaziune Statele partenere NATO cu care România se învecinează și are interconectări ale sistemelor de transport de gaze naturale sunt Republica Moldova și Ucraina. Ambele sunt dependente pentru aprovizionare de importurile de gaze din Rusia. În plus, prin conductele magistrale ucrainene, iar de acolo prin cele românești, tranzitează o bună parte a cantităților de gaze exportate de Rusia în statele UE.
Programul Știință pentru Pace și Securitate (SPS) al NATO oferă granturi pentru programe multianuale de cercetare menite să răspundă provocărilor de securitate cu care se confruntă Alianța Nord-Atlantică.
La începutul acestui an, ministrul Energiei a aprobat planul de acțiuni preventive și planul de urgență în caz de întrerupere a aprovizionării cu gaze naturale, la 6 luni după ce Comisia Europeană a trimis România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru neadoptarea la timp a planurilor și la peste trei de ani de la expirarea termenului-limită de adoptare prevăzut de legislația europeană.
CITEȘTE ȘI IKEA mizează pe o creștere de 8-10% a vânzărilor în acest an fiscal, de la 32,7 miliarde euro în 2015 Planurile de urgență pe care trebuie să le adopte statele membre UE stabilesc măsurile și procedurile care intră în vigoare în cazul întreruperii aprovizionării cu gaze, măsuri și proceduri care trebuie bine coordonate cu statele membre vecine.
În planul de urgență elaborat de Ministerul Energiei sunt luate în calcul cinci scenarii de risc. Acestea sunt: defecțiuni pe direcțiile de transport din import, defecțiuni tehnice în sistemul național de transport, dezechilibre în activitatea de înmagazinare a gazelor, condiții meteo extreme și sistarea furnizării de gaze naturale din Rusia către UE. Ultimul este considerat a fi cel mai îngrijorător, fiind cotat cu probabilitate de apariție medie și impact potențial sever.
Planul de urgență prevede că primul nivel de alertă este alerta timpurie, care poate fi activat printr-un mecanism de alertare timpurie.
CITEȘTE ȘI Doroș: Prețurile de transfer sunt un subiect fierbinte pe masa ANAF Luni, Consiliul European a decis impunerea unui “principiu al solidarității energetice” în spațiul comunitar. În baza acestuia, România, statul cel mai puțin dependent de importul de energie din Rusia din regiune, ar putea fi nevoită să acorde prioritate alimentării cu electricitate și gaze naturale a consumatorilor casnici din Bulgaria și Grecia, în detrimentul propriei industrii, în cazul unor probleme grave de furnizare.
Potrivit acestui principiu de solidaritate, statele membre vor trebui să acorde prioritate consumatorilor vulnerabili ai statelor vecine în detrimentul necesității de gaze a industriei proprii în cazul unor probleme majore de furnizare. De asemenea, statele din Uniunea Europeană vor trebui să alimenteze prioritar cu electricitate clienții casnici și serviciile de sănătate din statele vecine în caz de criză majoră.
Pachetul pentru Securitate Energetică prevede că UE va fi împărțită în 9 regiuni energetice, în funcție de vecinătatea dintre state și de capacitatea lor de a-și pune în comun resursele.
România face parte din regiunea de Sud-Est, alături de Bulgaria și Grecia. Alte regiuni sunt, de exemplu, cea formată din Cehia, Germania, Polonia și Slovacia, cea a țărilor baltice și cea a țărilor scandinave. Marea Britanie și Irlanda sunt reunite într-o altă regiune energetică, iar Belgia, Franța, Luxemburg, Olanda, Portugalia și Spania sunt “integrate” într-o altă astfel de regiune.
CITEȘTE ȘI Decizia privind ieșirea Hidroelectrica din insolvență a fost amânată pentru 15 iunie Deși au convenit că este nevoie de o cooperare regională în domeniu, potrivit Euractiv, miniștrii de energie ai statelor membre, reuniți în Luxemburg, n-au ajuns la niciun consens cu privire la propunerea Comisiei, state precum Franța, Germania, Belgia, Italia și Austria avansând propuneri alternative.
Consiliul a mai decis ca orice acord interguvernamental legat de furnizarea și transportul de gaze naturale între state membre și terți să fie supus unui proces de aprobare din partea Comisiei Europene înainte de a fi semnat. În ceea ce privește celelalte acorduri, care nu sunt legate de respectiva marfă (gazul natural), vor fi aplicate proceduri mai “prietenoase”.
Astfel, s-a dat undă verde unei propuneri mai vechi de un an a Comisiei Europene, redactată în urma concluziilor trase pe tema unui proiect deja abandonat: construcția gazoductului South Stream, care ar fi trebuit finanțat în mare parte de gigantul rus Gazprom. Securitatea alimentării cu gaz a UE rămâne o temă extrem de importantă pe agenda Comisiei Europene, în special din cauza tensiunilor existente între Rusia și Ucraina.
Mai mult, Comisia Europeană a anunțat că echipe de inspectori ai săi, însoțite de omologi de la Consiliul Concurenței de la București, au efectuat luni descinderi inopinate la sediile mai multor companii active pe piața de furnizare și transport de gaze naturale din România, suspectând acte anticoncurențiale având ca scop obstrucționarea exporturilor de gaze naturale din România către alte state membre ale UE.
La finalul anului trecut, operatorul sistemului național de transport de gaze naturale Transgaz a prelungit cu 9 luni, până pe 30 septembrie 2016, contractul de tranzit al gazelor naturale rusești spre Occident prin conducta Isaccea 2 – Negru Vodă 2 care urma să expire la finalul anului, deși capacitatea de transport a respectivei conducte, rezervată în exclusivitate de Gazprom, trebuia scoasă la licitație pentru respectarea legislației europene în domeniu.
