Președintele rus Vladimir Putin a stabilit vineri, de facto, capitularea Ucrainei drept condiție a unor negocieri, cu o zi înainte de un summit în Elveția, consacrat mijloacelor de a se ajunge la o pace, de la care Rusia a fost exclusă, relatează AFP.
Liderul de la Kremlin, a cărui armată a preluat inițiativa pe câmpul de luptă împotriva forțelor ucrainene care duc lipsă de oameni și muniție, cere ca Kievul să-și abandoneze ambiția de a adera la NATO și să-și retragă forțele din regiunile ucrainene Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie.
Imediat ce Kievul (...) va începe retragerea efectivă a trupelor și ce va notifica abandonarea planului său de aderare la NATO, noi vom da imediat, în același minut, ordinul încetării focului și începerii negocierilor”, le-a spus Vladimir Putin cadrelor Ministerului rus de Externe.
El a subliniat din nou că vrea o Ucraină ”neutră, nealiniată. fără arme nucleare, demilitarizată și denazificată”.
Aceste revendicări constituie de facto o cerere de capitulare a Ucrainei, al cărei obiectiv este să-și restabilească integritatea teritorială și să-și mențină suveranitatea.
Moscova deține inițiativa pe front, însă armata rusă, care a suferit pierderi considerabile de doi ani, nu reușește să străpungă liniile ucrainene și să obțină un avantaj decisiv în Ucraina.
Kremlinul a proclamat încă din septembrie 2022 anexarea a patru regiuni în sudul și estul Ucrainei, în afară de cea a Crimeei, în 2014.
PUTIN DENUNȚĂ UN ”FURT”
Vladimir Putin a insistat vineri asupra faptului că Ucraina ar trebui să predea Rusia toate aceste teritorii, în pofida faptului că Moscova le ocupă doar parțial și că în ele se poartă lupte crâncene.
Președintele rus a denigrat summitul păcii, de la care Rusia a fost exclusă, prevăzut în Elveția sâmbătă și duminică, la inițiativa Ucrainei.
Kievul speră ca cele 90 de delgații prezente să ajungă la un consens în vederea creșterii presiunilor asupra Rusiei și izolării acesteia.
Putin a respins o ”stratagemă de detunare a atenției întregii lumi” de la adevărații responsabili ai conflictului, adică, în lectura sa, Ucraina și Occidentul.
Mihailo Podoliak, un consilier al președinției ucrainene, a subliniat că revendicările ruse se ”lovesc de bunul simț” și constiuie ”o ofensivă împotriva dreptului internațional”.
Vladimir Putin a denunțat și decizia de joi a G7 de a garanta un împrumut în valoare de 50 de miliarde de dolari destinat Ucrainei cu viitoarele dobânzi ale activelor rusești blocate de la începutul ofensivei ruse.
”Țările occidentale au înghețat o parte a activelor rusești și a rezervelor de devize. Iar acum ei se gândesc la o bază juridică prin care să și le însușească definitiv”, a declarat el, ”chiar dacă înfrumusețăm lucrurile, furtul rămâne furt și nu va rămâne nepedepsit”.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a apreciat că este ”corect ca Rusia să fie cea care plătește”, dar a cerut G7 să confiște pur și simplu active ale Băncii centrale a Rusiei în valoare de 300 de miliarde de euro, înghețate de Occident de doi ani, lucru pe care aceștia refuză să-l facă din motive juridice.
MĂRTURISIRE-SURPRIZĂ
Președintele rus a făcut o dezvăluire-surpriză despre obiectivele primelor zile ale asaltului, după ce a spus întotdeauna că ofensiva sa nu viza să cucerească teritoriu ucrainean.
Vineri, el a declarat că unul dintre obiectivele sale era să cucerească Mariupolul, un oraș portuar care a fost suspus unui asediu înfiorător în 2022, și că altul era să oblige Ucraina să-i cedeze un pod terestru prin sudul țării pentru a lega Rusia și Crimeea anexată.
Putin a declarat că ”nu a exclus” să lase Kievului suveranitatea în sudul țării, ”cu condiția însă ca Rusia să dispună de o legătură solidă cu Crimeea”.
El a povestit că această revendicare a fost notificată la 5 martie 2022 unui oaspete de marcă, care-și propunea serviciile de mediator.
Președintele rus nu a dezvăluit numele acestui responsabil, însă, în acea zi, premierul israelian de la acea vreme, Naftali Bennett, s-a aflat la Kremlin.
