Pompele de căldură constituie o alternativă la încălzirea pe gaze naturale și se estimează că utilizarea lor va crește semnificativ în România, mai ales în condițiile interzicerii din 2040 a boilerelor și centralelor pe condensare în UE, însă acest lucru va pune presiune pe rețele de distribuție a energiei electrice, se arată în proiectul Strategiei energetice a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050.
″Pe de o parte, pompele de căldură electrice constituie o alternativă la încălzirea folosind gazele naturale, inclusiv pe fondul creșterii capacităților de producție din surse regenerabile. Pe de altă parte, acestea conduc și la „vârfuri” de consum de energie electrică în perioadele extrem de reci – ca ordin de mărime pe termen lung, presupunând un milion de pompe de căldură instalate la nivel național și o putere necesară instantanee medie de 4 kW per pompă de căldură, ar rezulta un necesar instantaneu de 4.000 MW doar pentru acestea. Ținând cont că astfel de momente survin iarna în timpul nopții, pot fi excluse capacitățile de solar fotovoltaic (cele fără stocare în baterii), astfel că rețelele de energie electrică ar fi solicitate în mod considerabil într-un timp foarte scurt″, scrie în document.
Potrivit sursei citate, din acest motiv, configurația hibrid, în care centrala pe gaz în condensare ar prelua acest „vârf” de consum în locul pompei de căldură, ar fi o alternativă mai sigură din punct de vedere al aprovizionării și confortului consumatorilor și al adecvanței sistemului.
În draft se mai menționează că, în sectorul încălzirii și răcirii, utilizarea crescută a pompelor de căldură, colectoarelor solare termice și hidrogenului verde va determina o creștere a ponderii surselor regenerabile la 75,8% în 2050.
″În afara orașelor, sunt necesare măsuri dedicate pentru adresarea problemei presante a încălzirii prin utilizarea biomasei de eficiență redusă în mediul rural, în locuințe cu o performanță energetică scăzută. Având în vedere interzicerea centralelor în condensare și boilerelor pe gaze naturale din 2040, ar trebui luate în considerare în special tehnologiile care utilizează energia electrică, realizarea unor sisteme colective/centralizate eficiente de încălzire – răcire sau utilizarea mai eficientă a surselor de biomasă sustenabilă, în conformitate cu cele mai noi prevederi ale Directivei pentru Energie Regenerabilă″, mai scrie în proiect.
Potrivit acestuia, se estimează că utilizarea pompelor de căldură și energia termică solară vor crește semnificativ până în 2035, urmând să aibă o contribuție substanțială pentru satisfacerea cererii de energie termică în sistem centralizat, aceste tendințe reflectând trecerea către surse regenerabile mai durabile de producere a energiei termice în sistem centralizat.
În sectorul încălzirii și răcirii, pe lângă cogenerarea de înaltă eficiență se vor folosi și alternative precum: producția pe bază de biomasă în urbanul mic; sursele regenerabile alternative de încălzire pentru locuințele individuale și ansamblurile noi de locuințe; alternative de cvartal din surse regenerabile; soluții individuale sau colective de tipul pompelor de căldură̆ (fie de sine stătătoare, fie în configurație „hibrid”, împreună cu o centrală pe gaz în condensare), sau a panourilor termice și solare. De asemenea, se vor promova proiecte pentru valorificarea energiei reziduale din industrie, acolo unde aceasta este disponibilă și este posibilă utilizarea în sistemele de încălzire și răcire.
″Ponderea SRE-Î&R (energiei regenerabile în sectorul de încălzire și răcire – n.r.) va reprezenta 42,9% din consumul final brut de energie în sectorul încălzire și răcire la nivelul anului 2035, respectiv 75,8% la nivelul anului 2050, urmare a utilizării crescute a pompelor de căldură, a colectoarelor solare termice, precum și a gazelor verzi, cum ar fi hidrogenul verde. Totodată, pentru a atinge traiectoria estimată a ponderii SRE-Î&R prevăzută în STL – România Neutră (Strategia națională de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră – n.r.) la orizontul anului 2050, este necesară instalarea a câte 10 MW de capacități noi de cogenerare pe biomasă în fiecare an până în 2050, precum și instalarea a câte 5 MW de capacități noi de cogenerare pe hidrogen anual în perioada 2031 – 2040, respectiv 40 MW în fiecare an din 2041 până în 2050″, se mai arată în proiectul de Strategie.
STL prevede creșterea ponderii pompelor de căldură pentru procesele de încălzire și răcire, reducând ponderea pentru biomasă și gazele naturale. Ponderea pompelor de căldură în cadrul cererii de energie utilă pentru încălzire și răcire în 2050 va fi de 25% în scenariul România Neutră. De asemenea, pentru a atinge traiectoria estimată în STL, ponderea colectoarelor solare termice din totalul energie utilă necesară pentru încălzirea apei va fi de 28% la nivelul anului 2030 și 54% la nivelul anului 2050 în mediul urban, respectiv 16% la nivelul anului 2030 și 33% la nivelul anului 2050 în mediul rural, mai scrie în document.
