Prima zi de dezbatere pe fond a legii salarizării în comisia de muncă a Senatului a fost marcată de replici dure între sindicaliștii prezenți la ședință și senatorii PSD. După șase ore și jumătate de dezbateri, au fost votate 17 din cele 119 articole ale legii și au fost aduse mai multe amendamente, printre care majorarea cu 10% a salariilor celor care exercită control financiar preventiv și, de asemenea, majorarea cu 25% a salariilor primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de Consilii Județene care implementează proiecte pe fonduri europene.
PNL a votat majoritatea articolelor și amendamentelor alături de majoritatea PSD – ALDE, în vreme ce USR a votat împotriva tuturor prevederilor Legii salarizării, arată news.ro.
Scandalul din Comisia de muncă a Senatului a izbucnit după ce senatorii PSD, la solicitarea ministrului Muncii, Olguța Vasilescu, prezentă la dezbatere, au respins un amendament adoptat anterior de comisia de apărare a Senatului. Acesta prevedea că gestionarea sistemului de salarizare a personalului din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională se asigură de fiecare ordonator principal de credite.
"Răsturnați sistemul într-o altă logică. Toată lumea din această familie ocupațională este de acord cu aceste amendamente. (...) Nu induceți în eroare niște lucruri așa, aiurea în tramvai", le-a spus președintele Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual, Dumitru Coarnă, senatorilor din Comisia de muncă în timpul dezbaterilor la proiectul legii salarizării.
"Sunteți liber să plecați. Veniți în locul meu și conduceți ședința. Nu se poate tot așa să ne jigniți, să vorbiți pe tonul ăsta cu noi (...) Dacă coborâți un semiton vocea cred că este mai indicat. Dacă vreți să comunicăm, dacă vreți să ne impuneți ceva e mai greu că ajungem la vot și chiar nu mai iese (...) Suntem la guvernare", i-a replicat președintele comisiei de muncă, senatorul Ion Rotaru.
"Nu vă jignesc. Spun adevărul (...) Nu votați politic. Pentru că politic distrugeți tot", a spus Coarnă.
După ce amendamentul a fost respins, Coarnă a izbucnit: "Sincer, chiar vă bateți joc de noi.(...) Votați 5-4 table? Asta votați aici? Vrem să votăm știință de carte, Constituția României și lege".
Tot marți, comisia de muncă a Senatului a adoptat un amendament care vizează majorarea cu 25% a salariilor celor care lucrează pe proiecte cu fonduri europene. Pe de o parte, personalul din instituțiile publice care lucrează cu astfel de fonduri beneficiază de o majorare de ”până la 25%”, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat, majorare care se aplică proporțional cu timpul efectiv alocat activităților pentru fiecare proiect.
În schimb, primarii, viceprimarii, președinții și vicepreșdinții de Consilii Județene care implementează proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile beneficiază automat de majorarea maximă, adică de 25% din indemnizație. Mai mult, majorarea cu un sfert a indemnizațiilor acestora nu este condiționată de timpul efectiv alocat activităților de implementare a proiectelor.
Amendamentele au fost depuse de senatorul liberal Daniel Zamfir și s-au bucurat de sprijinul ministrului Muncii, Olguța Vasilescu, prezentă la dezbaterile din comisie. ”Primarii nu mai vor să mai acceseze fonduri europene, nu mai vor pur și simplu, că au văzut ce se întâmplă”, a motivat Olguța Vasilescu susținerea amendamentelor senatorului liberal.
”Primarul este implicat 100% în proiectele europene, 100% (...) Primarul e 24 de ore din 24. Nu stă opt ore la muncă și îi împărțim noi alea 8 ore cum credem noi că e mai bine”, a explicat la rândul său Daniel Zamfir.
Singura care s-a opus acestei prevederi a fost senatoarea USR Florina Presadă, care a spus că nu i se pare normal ca primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de CJ să primească automat un sfert de salariu în plus, în condițiile în care cei care chiar muncesc pentru implementarea fondurilor europene ar putea să nu beneficieze de acest stimulent.
”Nu mi se par deloc în regulă aceste amendamente. Eu știu că oamenii plătiți din fonduri europene sunt cei care muncesc pe un proiect și au ceva făcut. Primarul da.. poate că are o răspundere legală așa cum are pentru toate lucrurile pe care le face în primărie, dar primarul nu trebuie plătit din fonduri europene doar pentru că e primar. Proiectele din fonduri europene sunt proiecte care se fac în interesul comunității și nu ca să își ia primarul în plus niște bani”, a declarat, indignată, Florina Presadă.
Un alt amendament adoptat în comisia de muncă prevede majorarea cu 10% a salariilor celor care exercită control financiar preventiv. ”Personalul care exercită activitatea de control financiar preventiv, pe perioada de exercitare a acesteia, beneficiază de salariul de bază mai mare cu 10%”, se arată în amendamentul adoptat de comisia de muncă. Propunerea inițială a guvernului prevedea o majorare cu 5% a salariilor pentru funcțiile respective.
Amendamentul a fost inițiat de senatorul PSD Claudiu Manda și a fost susținut de către ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu.
Prezentă la dezbaterile din cadrul comsiei de muncă a Senatului, ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a declarat că inechitățile din sistemul bugetar vor fi corectate abia în 2022, spunându-le senatorilor că este dispusă la concesii cu două condiții: legea să fie sustenabilă financiar și să nu îi fie schimbat fondul.
”Legea salarizării unitare este asumată de 205 parlamentari și de Guvern, care a avizat-o pozitiv cu observații pertinente. Nu cred că trebuie să mai convingem pe cineva de oportunitatea actului normativ. Legea 284 a dus la inechități pentru că nu întotdeauna șeful unei instituții avea cel mai mare salariu, persoanele care aveau aceeași ocupație și studii aveau salarii diferite în instituții diferite, nu se aplica principiul salariu egal pentru muncă egală”, le-a justificat Olguța Vasilescu senatorilor din comisia de muncă oportunitatea unei noi legi a salarizării unitare.
Ministrul Muncii a explicat că inechitățile din actuala lege a salarizării au dus la exodul medicilor, ajungându-se în situația ca în anumite județe să nu mai existe niciun medic pe anumite specializări. Vasilescu a dat ca exemplu județele Brăila și Tulcea, unde a spus ea, nu mai există niciun medic de medicina muncii.
”Alt principiu care trebuie respectat este cel al sustenabilității financiare. Avem o anvelopă de 35 de miliarde de lei în plus până în 2020 și 43 de miliarde de lei în plus până în 2022. De-abia de atunci vor fi corectate toate inechitățile”, a mai spus Olguța Vasilescu.
Ea le-a mai spus senatorilor din comisia de muncă faptul că legea prevede o creștere medie de 56% a salariilor bugetarilor, la baza piramidei existând creșteri semnificative de peste 100%, în vreme ce în vârf majorările vor fi mai mici. ”Sunt convinsă că legea mai are nevoie de îmbunătățiri, suntem dispuși la concesii sub rezerva sustenabilității financiare și să nu se schimbe fondul legii”, a mai spus ministrul Muncii.
Prezenți și ei la dezbaterile legii salarizării în comisia de muncă a Senatului, liderii confederațiilor sindicale au adus o serie de critici la adresa actului normativ, acuzând sporuri prea mici pentru anumite categorii, articole neconstituționale sau probleme de interpretare a legii.
Președintele CNSLR Frăția, Leonard Bărăscu, a criticat plafonarea prin legea salarizării a sporurilor în sistemul sanitar la doar 30% și a cerut să se prevadă că Guvernul poate acorda, prin hotărâre, sporuri și peste acest plafon. De asemenea, el a cerut creșteri salariale mai mari pentru categorii precum chimiștii, biochimiștii și asistenții medicali.
La rândul său, președintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a atras atenția asupra unor inadvertențe din textul legii care ar putea ridica, în opinia sa, probleme legate de interpretarea unitară a actului normativ de către responsabilii de resurse umane ai instituțiilor. Hossu a criticat diferențierea prin sporuri între salariați, spunând că cel care trebuie să reflecte poziția ocupată în instituție să fie salariul de bază, în vreme ce sporurile să vină în mod ”excepțional și conjunctural”.
”O problemă de fond de care lumea se sperie este că salariile vor fi, în plată, mai mici decât cele existente azi. Asta creează premisele unei tensiuni sociale și va avea ca efect acțiuni mult mai ample decât cele de azi din stradă”, a mai atras atenția Bogdan Hossu.
Dumitru Coarnă, de la Sindicatul Polițiștilor, a susținut că a identificat o serie de articole neconstituționale în cadrul legii salarizării și, de asemenea, a criticat plafonarea sporurilor, despre care a spus că, după intrarea în vigoare a actului normativ, va duce la scăderea salariilor aflate în prezent în plată.
Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a spus că a reținut observațiile făcute de sindicate, iar corecțiile se pot face în cadrul dezbaterilor din comisia de muncă a Senatului. În ceea ce privește scăderea unor salarii după intrarea în vigoare a legii salarizării, Vasilescu a explicat că acest lucru se va întâmpla doar acolo unde în prezent unele pentru unele funcții din anumite instituții se plătesc sume exagerate.
”Este adevărat că sunt și persoane - atenție, nu familii ocupaționale, nu este vorba de categorii întregi de bugetari - ci persoane la care vor scădea aceste salarii, tocmai pentru că s-au dus atât de sus încât nu am putut să le echilibrăm nici măcar pentru anul 2022", a spus ministrul Muncii, care a dat exemplul unui salariu pentru o funcție de conducere în ANAF de 14.244 de lei, în în condițiile în care în care pentru o funcție similară în celelalte ministere salariul este 7.000 de lei.
"Oricât am fi încercat să îi creștem pe ceilalți e clar că nu puteam să îi aducem la nivelul de 14.000 și atunci vor ajunge toți în 2022 la 12.884 de lei", a spus Vasilescu.
Și senatorii opoziției au criticat marți, în cadrul dezbaterilor din comisia de muncă, legea salarizării despre care au spus că are probleme de constituționalitate, va duce la scăderea unor salarii și lasă povara pensiilor de serviciu pe umerii viitorului Guvern.
”Se încalcă o procedură parlamentară cu rădăcină în prevederile constituționale. Cu logistica ministerului a fost întocmit acest proiect legislativ, a fost oferit parlamentarilor și apare la noi în Senat ca și proiect parlamentar. De ce nu apare ca proiect guvernamental? Nu cumva că pentru că pe proiect al Guvernului ministrul Finanțelor trebuie să asume răspundere personală de sustenabilitate cu cifre? (...) Nu cifrele lipsesc? Lipsește punctul de vedere al ministerului Finanțelor”, a spus vicepreședinta comisiei de muncă, senatoarea PNL Carmen Hărău.
Ea a mai atras atenția că în lege e vorba de amputări salariale și că media salarizării din anumite familii ocupaționale este lezată de proiectul de lege. De asemenea, Hărău a atras atenția că legea lasă în sarcina viitorului Guvern situația pensiilor de serviciu.
”Legislația crează alte amputări contestabile în jusitiție. Ați evaluat, doamnă ministru, impactul pe care îl va avea suspendarea pentru anul 2023 a pensiiior de serviciu? Sau după dvs potopul! Ce se va întâmpla după 2023 când sarcina acordării acestor pensii va încărca viața celor care vor guverna atunci și sper să nu aveți cinismul că până în 2023 va mai rezolva timpul biologic timpul problemele”, a mai spus Carmen Hărău.
În replică, Ministrul Muncii, Olguța Vasilescu, a spus că, după adoptarea legii salarizării, trebuie analizată și situația din sistemul de pensii.
"Pensiile militare au fost înghețate deocamdată. Sigur că ele nu vor fi înghețate până în 2022. (...) După ce terminăm cu salarizarea, vom intra într-o discuție foarte aplicată pe legislația pensiilor din România pentru că și acolo avem discrepanțe înfiorător de mari. Adică persoane care la ora actuală au indemnizația socială minimă, așa numita pensie socială, care a ajuns acum la 520 de lei, au ajuns să fie egali cu persoane care au muncit 15 ani și au cotizat la sistemul de stat. Este clar că trebuie să facem și acolo corecturile pe care le-am avut și aici", a spus Olguța Vasilescu.
Și senatorii USR și PMP au ridicat obiecții față de proiectul legii salarizării. "Am spus întotdeauna că legea aceasta este foarte necesară și am discutat în Comisie de foarte multe ori de ea (...) Doamna ministru și Guvernul au spus că această lege repară anumite inechități salariale existente în sistemul public. Unde sunt inechitățile dacă le-a identificat și cum repară această lege inechitățile reparate? Pe ce anume s-a fundamentat impactul proiectului? Nu am văzut o cifra care să ne spune unde sunt salariați, din ce familii ocupaționale și care e structura acestor salarii”, a spus senatoarea USR Florina Presadă.
