Revizuirea directivei privind detașarea lucrătorilor nu înseamnă că transportatorii români vor fi împiedicați să lucreze în Europa, a asigurat astăzi, la București, președintele Franței, Emmanuel Macron, după discuția cu președintele Klaus Iohannis.
El a susținut că problema directivei actuale este că aceasta reprezintă "un cadru prea slab".
„Aș vrea să nu fie nicio ambiguitate în ceea ce privește trasportul rutier, vorbim de două lucruri diferite. Franța nu scoate transportul rutier din acord și vom continua să vorbim despre acest lucru, dar sunt două subiecte diferite. Când vorbesc despre transportatorii rutieri francezi care recrutează români, aceștia intră în acordul pe care sper să îl obținem, este vorba despre o formă de muncă detașată, lucrători detașați. Dacă un transportator rutier francez angajează la costuri salariale românești șoferi români în Franța, acest lucru intră în cadrul Directivei privind transporturile și va fi acoperit de acordul la care sper să ajungem până în luna octombrie, deci acest lucru nu a fost scos din acord. Este vorba despre problematica detașării lucrătorilor, deci toate sectoarele vor fi incluse, în măsura în care există lucrători detașați”, a spus președintele Franței.
Macron a ținut să precizeze că nu acceptă ca transportatorii francezi să facă dumping social.
„Foarte concret, nu accept ca transportatori francezi să facă dumping social angajând salariați care vin din țări cu costuri reduse ale forței de muncă, pentru că asta înseamnă o încălcare a regulilor europene și aici va intra și sectorul transportului rutier prin reforma acestei Directive și vom merge până la capăt. În același timp, este absolut legitim ca țări în care sectorul transportului rutier este important, să se poată dezvolta peste tot în Europa”, a subliniat Emmanuel Macron.
Întrebat ce viitor își dorește pentru muncitorii români, președintele Franței a răspuns: „Ca în mod durabil salariile din România să rămână la o treime din nivelul celor din UE (...). pentru România, situația din prezent nu este ideală, țările profită de diferențele salariale”.
Hexagonul se plânge de mult timp că Europa Centrală și de Est câștigă un avantaj inechitabil prin plasarea pe alte piețe a forței de muncă ieftine, susținând că detașarea de muncitorii slab plătiți afectează piața locală a muncii și erodează protecția în acest domeniu în statele cu salarii mai mari.
Deși muncitorii detașați reprezintă mai puțin de 1% din forța de muncă din UE – mulți dintre ei lucrează în sectoarele de transport și în construcții – subiectul a accentuat diviziunile dintre Estul sărac și Vestul bogat.
Directiva pentru muncitorii detașați le permite companiilor europene să trimită angajați în alte state UE cu contracte prin care sunt nevoite să garanteze numai salariul minim din țara gazdă.
Macron a apreciat că nu merge suficient de departe o propunere a Comisiei Europene pentru ca pachetele salariale ale muncitorilor detașați să includă beneficii în concordanță cu reglementările țării-gazdă și ca toate contractele lor să fie limitate la doi ani.
Pe de altă parte, Polonia, Ungaria, Slovacia și Cehia – cunoscute împreună ca Grupul de la Vișegrad – cred că propunerile merg prea departe. Aceste țări consideră că ar trebui să aibă dreptul să concureze cu prețuri mai mici, pentru a-și reveni după deceniile de stagnare comunistă.
Estonia, care deține președinția prin rotație a UE, urmează să prezinte o nouă propunere în septembrie.
