Premierul Viorica Dăncilă solicită desecretizarea protocoalelor încheiate între SRI și alte instituții ale statului, ca reacție la anunțul Președinției conform căruia Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu a aprobat, prin Hotărâri, încheierea unor protocoale între Serviciul Român de Informații și Direcția Națională Anticorupție sau între Serviciul Român de Informații și alte entități ale statului și nu a stabilit, prin prevederile hotărârilor aprobate, atribuții suplimentare în sarcina acestora.
"Având în vedere interesul public privind clarificarea unor chestiuni extrem de importante pentru funcționarea României că stat democratic în care funcționează separația puterilor în stat, precum și poziția oficială exprimată astăzi de Administrația Prezidențială, premierul Viorica Dancilă solicită desecretizarea protocolalelor încheiate între SRI și alte instituții ale statului.
Solicitarea prim-ministrului se bazează pe prevederile legale potrivit cărora «se interzice clasificarea ca secrete de stat a informațiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informaiile de inters public, restr\ngerii ilegale a exercițiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interse legitime».
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Potrivit legii, desecretizarea sau trecerea la un alt nivel de secretizare a informațiilor secrete de stat se realizează de împuterniciții și funcționarii superiori abilități prin lege să atribuie niveluri de secretizare, cu avizul prealabil al instituțiilor care coordonează și controlul masurilor privitoare la protecția informațiilor clasificate. În situația protocoalelor de colaborare între SRI și alte instituții ale statului, persoanele care au dreptul să declasifice respectivele informații sunt conducătorii instituțiilor semnatare, care, în speță, au și calitatea de autoritate desemnată de securitate. Potrivit articolului 14 din Legea 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, CSAT asigură coordonarea, la nivel național, a tuturor programelor de protecție a informațiilor clasificate", transmite Guvernul.
Anterior, Administrația prezidențială a emis un comunicat de presă, în urma afirmațiilor vehiculate recent în spațiul public referitoare la protocoale secrete încheiate între Serviciul Român de Informații și alte instituții, în baza unor Hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării, precum și la declasificarea acestora.
Informațiile indicau că CSAT ar fi aprobat protocoale secrete între SRI și alte instituții, precum Direcția Națională Anticorupție. Liderul grupului PSD din Senat, Șerban Nicolae, i-a transmis de altfel președintelui Klaus Iohannis că “devine complice” în momentul în care nu dispune desecretizarea unor protocoale care ar dovedi o eventuală implicare a Serviciului Român de Informații în viața politică.
În comunicatul Pre;ediníei este arătat că membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării nu au aprobat, prin Hotărâri, încheierea unor protocoale între Serviciul Român de Informații și Direcția Națională Anticorupție sau între Serviciul Român de Informații și alte entități ale statului și nu a stabilit, prin prevederile hotărârilor aprobate, atribuții suplimentare în sarcina acestora. Protocoalele au fost încheiate fie la solicitarea Serviciului Român de Informații, fie la solicitarea celorlalte entități implicate, în baza unor prevederi ale legilor sau regulamentelor proprii de organizare și funcționare.
Conform prerogativelor legale conferite de Constituția României și de Legea de organizare și funcționare nr. 415/2002, Consiliul Suprem de Apărare a Țării este autoritatea administrativă autonomă învestită cu organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și securitatea națională. Prin deciziile sale, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a stabilit cadrul general strategic de coordonare pe domenii precum combaterea criminalității organizate și a corupției, a contrabandei, combaterea evaziunii fiscale, prevenirea și combaterea terorismului, se arată în comunicat.
Potrivit sursei citate, prin deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Țării sau pentru punerea în aplicare a prevederilor acestora, nu s-a stabilit în mod concret și nu s-a impus încheierea unor protocoale între instituțiile statului român.
Președinția precizează că aceste protocoale reprezintă acorduri bilaterale sau multilaterale, încheiate cu acordul părților implicate, cu respectarea prevederilor legilor și regulamentelor proprii de organizare și funcționare.
Prin Hotărârile adoptate, Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu a stabilit instituțiilor abilitate ale statului atribuții suplimentare față de cele prevăzute în actele normative în baza cărora li se asigură organizarea și funcționarea. La nivelul CSAT, au fost aprobate doar direcții de acțiune și măsuri generale pentru prevenirea sau înlăturarea riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale, dispuse în temeiul Legii 415/2002, se arată în comunicat.
”Prin urmare, Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu a aprobat, prin Hotărâri, încheierea unor protocoale între Serviciul Român de Informații și Direcția Națională Anticorupție sau între Serviciul Român de Informații și alte entități ale statului și nu a stabilit, prin prevederile Hotărârilor aprobate, atribuții suplimentare în sarcina acestora. Protocoalele au fost încheiate fie la solicitarea Serviciului Român de Informații, fie la solicitarea celorlalte entități implicate, în baza unor prevederi ale legilor sau regulamentelor proprii de organizare și funcționare. O parte dintre protocoalele încheiate între Serviciul Român de Informații și alte instituții ale statului român au fost deja puse la dispoziția Comisiei parlamentare pentru exercitarea controlului asupra activității SRI, la solicitarea acesteia”, subliniază Administrația prezidențială.
În ceea ce privește declasificarea, cadrul legal național incident, respectiv Legea nr. 182/2002, H.G. nr. 585/2002 și H.G. nr. 781/2002, stipulează următoarele: informațiile clasificate din categoria secrete de stat pot fi declasificate prin Hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a emitentului; declasificarea ori trecerea la un nivel inferior de clasificare este realizată de persoanele sau autoritățile publice competente să aprobe clasificarea și nivelul de secretizare a informațiilor respective; informațiile se declasifică dacă: a. termenul de clasificare a expirat; b. dezvăluirea informațiilor nu mai poate prejudicia securitatea națională, apărarea țării, ordinea publică ori interesele persoanelor de drept public sau privat deținătoare; c. clasificarea a fost atribuită de o persoană neîmputernicită prin lege. Informațiile din categoria secrete de serviciu se declasifică de conducătorii unităților care le-au emis.
”Întrucât Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu a emis Hotărâri prin care să impună încheierea unor protocoale între Serviciul Român de Informații și alte entități sau Hotărâri prin care să aprobe astfel de protocoale, activitatea de desecretizare a acestora nu intră în responsabilitatea Consiliului și, cu atât mai puțin, a Președintelui Românieiâ”, se mai arată în comunicatul Președinției.
