La scurt timp după impunerea noilor tarife vamale de către președintele american Donald Trump, analiștii avertizează că următoarea etapă a strategiei sale ar putea implica folosirea sistemului financiar internațional ca instrument de presiune asupra aliaților, transmite Reuters.
Fiind epicentrul sistemului financiar global și emițătorul monedei de rezervă mondiale, SUA dispun de numeroase pârghii – de la rețelele de carduri de credit până la accesul la dolari pentru băncile străine – pe care administrația Trump le-ar putea utiliza pentru a-și atinge obiectivele comerciale și geopolitice, scrie News.ro.
Deși utilizarea acestor ”arme financiare neconvenționale” ar putea avea un cost economic ridicat pentru SUA și chiar s-ar putea întoarce împotriva sa, specialiștii avertizează că aceste scenarii nu ar trebui excluse, mai ales dacă tarifele impuse nu reușesc să reducă deficitul comercial american, un rezultat probabil, având în vedere lipsa forței de muncă și consumul intern ridicat.
China a ripostat vineri, trimițând bursele americane și internaționale în declin, accentuând temerile de criză.
”Îmi pot imagina foarte bine că Trump devine frustrat și încearcă să aplice idei trăsnite, chiar dacă logica economică lipsește,” a declarat Barry Eichengreen, profesor la Universitatea California, Berkeley.
Planul Mar-a-Lago
O strategie luată în calcul de cercul apropiat al lui Trump ar fi slăbirea dolarului prin coordonarea cu băncile centrale străine, într-un acord de tip "Mar-a-Lago", aluzie la Plaza Accord din 1985 și la reședința lui Trump din Florida.
Un document semnat de Stephen Miran, nominalizat de Trump pentru conducerea Consiliului Consilierilor Economici, sugerează că SUA ar putea folosi amenințarea tarifelor și garanțiile de securitate ca pârghii pentru a convinge partenerii comerciali să aprecieze propriile monede în raport cu dolarul.
Însă economiștii sunt sceptici.
”Este un scenariu extrem de improbabil,” a spus Maurice Obstfeld de la Peterson Institute for International Economics. El consideră că tarifele deja impuse nu mai pot funcționa ca instrument de negociere, iar angajamentul SUA pentru securitatea globală este slăbit, mai ales prin ezitările în sprijinirea Ucrainei.
Obstfeld și alți experți atrag atenția că BCE, Banca Japoniei și Banca Angliei nu ar accepta un acord care le-ar obliga să crească dobânzile și să-și împingă economiile spre recesiune. Nici China, confruntată cu nevoia urgentă de relansare economică, nu ar susține o apreciere a yuanului.
Amenințarea cu oprirea accesului la dolari
În lipsa unui acord, administrația Trump ar putea lua în considerare măsuri mai radicale, precum limitarea accesului la dolari prin blocarea liniilor de swap valutar oferite de Federal Reserve băncilor centrale străine.
Aceste facilități sunt esențiale în perioade de criză, când piețele financiare devin tensionate și investitorii caută siguranța dolarului. Blocarea accesului ar lovi puternic băncile din zona euro, Marea Britanie și Japonia, expunând sistemul financiar global la riscuri majore.
Deși Fed controlează aceste instrumente, înlocuirea unor oficiali-cheie din agențiile de reglementare de către Trump a generat temeri că aceste măsuri ar putea deveni ”arme nucleare” într-o negociere mai amplă.
”Nu mai este de neconceput ca acest tip de amenințare să fie folosit,” a declarat Spyros Andreopoulos, economist-șef la Thin Ice Macroeconomics. Totuși, o astfel de acțiune ar putea submina statutul dolarului ca monedă globală de încredere.
Cardurile de credit, un alt atu american
Statele Unite dețin și controlul asupra marilor rețele de plată, precum Visa și Mastercard. Deși Japonia și China și-au dezvoltat propriile sisteme, două treimi din plățile cu cardul în zona euro sunt procesate de aceste companii americane. În plus, aplicațiile mobile precum Apple Pay și Google Pay, dominate tot de firme din SUA, reprezintă o parte semnificativă a pieței de retail.
În cazul în care Washingtonul ar forța aceste companii să își suspende serviciile, așa cum s-a întâmplat în Rusia după invadarea Ucrainei, europenii ar fi nevoiți să revină la plăți în numerar sau transferuri bancare lente și ineficiente.
”Faptul că SUA devin ostile reprezintă un regres uriaș,” a afirmat Maria Demertzis, economist-șef pentru Europa la Conference Board. Banca Centrală Europeană a avertizat că această dependență lasă Europa expusă la ”presiuni și constrângeri economice”, sugerând că euro digital ar putea fi o soluție – dar proiectul este întârziat și ar putea dura ani până la implementare.
Răspunsul Europei?
Oficialii europeni analizează opțiuni de reacție, dar sunt prudenți în a declanșa o nouă escaladare. Printre scenariile luate în calcul se numără impunerea propriilor tarife sau limitarea accesului băncilor americane la piața UE.
Astfel de măsuri ar fi dificil de aplicat, din cauza influenței Wall Street și a riscului ca băncile europene cu operațiuni în SUA să fie lovite de represalii.
Totuși, mai mulți directori din marile bănci internaționale au declarat pentru Reuters că se tem de eventuale reacții europene dure în lunile următoare.
