România este foarte stabilă la acest moment, iar cel puțin până în 2025 nu vor mai exista ajustări fiscale, a declarat ministrul Finanțelor, Adrian Câciu.
"La acest moment vă spun că România este foarte stabilă și acest lucru, de fapt, este dovedit de cifrele pe care le vedeți. Există capital care poate fi pus la dispoziție, există un curs valutar stabil, chiar în apreciere din perspectiva parității euro-leu față de anul trecut și acest lucru spune multe. Există programe de finanțare. 6% din PIB s-au dus către economie și cetățeni în acest an. Ce pot să vă spun este că cel puțin aceeași cifră se va aduce și în 2023. Ceea ce am eu în propunerea pe care vreau s-o fac membrilor Guvernului și Coaliției este să fie ceva mai mult, dar pentru acest lucru avem nevoie să facem un "balancing act" între nevoia de compensare a erodării puterii de cumpărare la cetățeni și nevoia de compensare, dacă vreți, a pierderii de putere de competitivitate la companii. Nu vor mai exista ajustări fiscale până în 2025, cel puțin până atunci. Dincolo de disconfortul creat de această ajustare fiscală pe care ar trebui să o facem, o ajustare fiscală cuprinsă în PNRR - nu vreau să fac comentarii asupra modului în care a fost cuprinsă, dar mie mi s-a părut că n-a fost făcută cu consultarea marii pături a economiei românești - vreau să vă spun că avem și confirmarea că jalonul este îndeplinit pe zona microîntreprinderilor (...) Scopul este să stăm împreună la masă și să găsim soluția, pe de o parte pentru colectarea de taxe care să fie una corectă, eficientă și neagresivă, iar pe de altă parte modul în care să redistribuim aceste venituri să fie unul care să ne conducă, nu la supraviețuirea pe anul curent, cum s-a făcut foarte mult timp în această țară, ci la îndeplinirea unor obiective pe termen mediu și lung pe care să le construim împreună", a spus Câciu, citat de Agerpres.
Potrivit ministrului Finanțelor, România trebuie să înțeleagă că viitorul este trecerea la economia de producție, cu o valoare adăugată și fără să mai fie dependentă de balanța comercială.
"Problemele nerezolvate structural din trecut, nu numai la nivel de România, dar mai ales european, își spun acum cuvântul. Dependența de lanțurile de aprovizionare globale, regionale, goana după energie ieftină care să fie creatoare doar de dependență și lăsarea la o parte a productivismului intern face ca Europa, dar și România, să-și dea seama că are nevoie de schimbarea unei paradigme economice. Vrem, nu vrem în cinci sau zece ani omenirea va trece la o nouă paradigmă de dezvoltare economică și, din punctul meu de vedere, va trece de la globalism la ceea ce înseamnă productivism economic. Asta înseamnă internalizarea producției, internalizarea producției însemnând localizarea producției, fie ea la nivel regional, național, unional, deci continental, sau pe regiuni în care se întâlnesc mai multe continente. Omenirea își dă seama ce înseamnă dependența de lanțuri de aprovizionare pe care nu le poate controla. România trebuie să înțeleagă că viitorul este trecerea la economia de producție. Când spunem economia de producție, mulți se gândesc la sintagma comunistă "fabrici, uzine", dar nu e lipsită de realitate. Este necesar să avem economie care să aibă o valoare adăugată ridicată. Este necesar să reducem dependența de balanță comercială", a susținut șeful de la Finanțe, prezent la la "Topul Național al Firmelor Private din România".
Ministrul de resort a menționat, totodată, că inflația din Europa va ajunge, prin contagiune, și în România, "prin bunurile pe care le importăm".
"Dacă mare parte din inflația pe care o trăim acum este datorată crizei prețurilor la energie, vreau să vă spun că ceea ce urmează este inflație importată. O resimțim deja. Ne uităm la cât de puternic crește inflația în Europa și trebuie să înțelegem că ea ajunge prin contagiune și în România, prin bunurile pe care le importăm. De aceea, este necesar să începem să gândim într-o mentalitate productivistă. Iar ceea ce noi am încercat anul acesta a fost, chiar dacă provocările ne îndemnau la a compensa pierderi de venit sau la a compensa anumite elemente de cost care au intervenit pe parcurs și ele sunt date în principal de prețurile la energie, să creăm programe care să ducă către această nouă paradigmă. Programe care să asigure o reconversie economică care să se facă fără o intervenție altfel a statului, ci într-un mod dinamic și atractiv", a precizat Adrian Câciu.
