Ministrul Comunicațiilor a cerut demisia membrilor Consiliului de Administrație și a directorului general interimar al Poștei Române, invocând managementul defectuos din ultimul an. Ministrul a trimis și Corpul de control la Poștă.
Conform directorului, demisia îi este însă cerută cu puține zile înainte de termenul în care urmează să îi expire mandatul.
Directorul general interimar al Poștei este Andrei Stănescu, fost consilier al ministrului Fondurilor Europene și al ministrului Finanțelor. El a preluat conducerea la începutul anului, din postura de director al Direcției Juridice, Control și Resurse Umane.
El a lucrat mult timp și la Palatul Victoria, unde s-a ocupat inclusiv de problemele tehnicienilor care pregăteau videoconferințele premierului Adrian Năstase.
CV-ul său poate fi citit AICI.
UPDATE Ora 13.36 Andrei Stănescu anunță că va asigura finalizarea mandatului de director general interimar până la 24 septembrie.
"Poșta Română rămâne o companie stabilă, și având în vedere necesitatea continuității activității acesteia, voi asigura finalizarea mandatului de director general interimar ce mi-a fost încredințat de către Consiliul de Administrație, până la data de 24 septembrie 2017. Totodată, doresc să menționez faptul că, în acest moment, se află în derulare procesul de recrutare și selecție a directorului general, conform prevederilor OUG nr. 109/2001, privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare, și îmi rezerv dreptul de a îmi depune candidatura pentru ocuparea acestei funcții”, a declarat Andrei Stănescu.
În același timp, Poșta transmite clienților și partenerilor săi că derularea tuturor contractelor și obligațiilor către terți se desfășoară în condiții normale.
Rezultatul final al Poștei Române în exercițiului financiar aferent anului 2016 indică un profit brut de 17,2 milioane de lei (3,8 milioane de euro), de la o pierdere brută de 29,4 milioane de lei în 2015, potrivit datelor anunțate de operatorul poștal național. Față de cifra din bugetul aprobat de Guvern, respectiv 4 milioane de lei, profitul brut obținut în 2016 a fost de 4,3 ori mai ridicat.
Anul trecut, Consiliul Concurenței a amendat Poșta Română cu 7,4 milioane de euro, pentru că nu și-a îndeplinit obligațiile impuse în urma unei investigații finalizate în 2010. Atunci, Poșta fusese amendată cu 24 milioane euro, pentru abuz de poziție dominantă.
"Corpul de Control va verifica, între altele, modul de îndeplinire a măsurilor dispuse de Consiliul Concurenței cu ocazia aplicării sancțiunii contravenționale care a condus la acumularea datoriilor către bugetul de stat. Ministerul Comunicațiilor întreprinde toate măsurile legale posibile pentru a evita ca această companie să intre în incapacitate de plată și pentru a putea începe punerea în aplicare a unui plan strategic de redresare a acesteia, elaborat în ultimele două luni. Ministerul consideră că situația în care se află compania nu este numai urmare a “grelei moșteniri”, ci și a perpetuării aceleași stări de fapt, fără ca managementul executiv sau neexecutiv să ia vreo măsură legală de relansare a activității. Ministerul Comunicațiilor atrage atenția că toată conducerea Poștei Române are obligația legală să ia toate măsurile, astfel încât compania să nu ajungă în incapacitate de plată sau insolvență. A sta pasiv și a aștepta ca acționarul majoritar să-și majoreze capitalul social, solicitând întâi de toate majorarea indemnizației membrilor Consiliului de Administrație, nu este în atribuția unui președinte al vreunui Consiliu de Administrație", transmite ministerul.
Cu afaceri de peste un miliard de lei, Poșta Română este cel mai mare jucător de profil.
Ministerul deține 75% din acțiunile companiei, restul titlurilor revenind Fondului Proprietatea.
Guvernul spune încă de anul trecut că vrea să aloce 75,5 milioane de lei pentru majorarea capitalului social al Poștei.
Infuzia de capital va acoperi datoriile companiei la bugetul de stat, inclusiv amenzile primite de la Consiliul Concurenței în ultimii 5 ani, precum și sumele pe care operatorul le-ar putea plăti în urma investigației derulate de Comisia Europeană, la solicitarea autorităților române, pe tema ajutoarelor de stat, a afirmat atunci șeful Consiliului Concurenței.
