Tractoarele s-au adunat în principal la jumătatea distanței între Dublin și Galway.
Ca și omologii săi din Franța, Ungaria, Polonia și Austria, guvernul irlandez s-a opus încheierii acestui acord, contestat puternic de agricultori, arată Agerpres.
Vineri, manifestații și acțiuni ale fermierilor au avut loc în Polonia, Franța și Belgia.
Parlamentul European mai trebuie încă să se pronunțe asupra textului, negociat de peste 25 de ani între UE și blocul sud-american Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay).
VIDEO POATE FI VĂZUT AICI
Acordul ar crea una din cele mai mari zone de liber schimb din lume, cu peste 700 milioane de consumatori.
Pentru criticii săi, acordul va zdruncina agricultura europeană prin avalanșa de produse mai ieftine și nu neapărat conforme cu normele de mediu ale UE, din cauza controalelor insuficiente. Pentru susținătorii săi, precum Germania și Spania, el va permite, dimpotrivă, relansarea unei economii europene aflate în dificultate, afectată de concurența chineză și de taxele vamale din Statele Unite.
În Irlanda, fermierii se tem mai ales de concurența importurilor de carne de vită la prețuri mai mici.
Principalul sindicat agricol, Irish Farmers Association (IFA), a criticat ca 'foarte dezamăgitoare' unda verde dată de UE și a făcut apel la deputați să i se opună.
Vineri, vicepremierul irlandez Simon Harris a dat asigurări că guvernul 'va continua să își expună preocupările'
Statele UE au aprobat acordul comercial cu blocul Mercosur, în ciuda unei opoziții intense.
Și România a votat pentru, deși ministrul Agriculturii a avut un mesaj de opoziție.
Decizia, care dă undă verde semnării celui mai mare acord de liber schimb încheiat vreodată de UE, avea nevoie de aprobarea a 15 țări, 65% din populația totală a blocului.
VEZI AICI ȘI Fermierii protestează cu cartofi prăjiți la Parlamentului European
Statele membre urmează acum să dea confirmarea scrisă vineri sau luni.
Ambasadorii statelor UE au luat vineri decizia preliminară de a aproba un acord de liber schimb cu blocul sud-american Mercosur, potrivit a trei diplomați citați de Reuters, arată Hotnews.ro.
Potrivit surselor Politico, Franța, Polonia, Austria, Irlanda și Ungaria și-au exprimat opoziția, în timp ce Belgia s-a abținut. Toate celelalte state au votat pentru semnarea acordului, potrivit Politico.
Capitalele Uniunii Europene au termen până la ora 17:00, ora Bruxelles-ului, pentru a-și confirma voturile în scris, au declarat diplomații.
Este cel mai mare acord de liber schimb încheiat vreodată de blocul comunitar, la peste 25 de ani de la începerea negocierilor și după luni de dispute pentru a obține sprijinul statelor membre cheie.
Comisia Europeană, care a încheiat negocierile în urmă cu un an, și țări precum Germania și Spania susțin că acesta este un element vital al eforturilor UE de a deschide noi piețe pentru a compensa pierderile comerciale cauzate de taxele vamale americane și de a reduce dependența de China prin asigurarea accesului la minerale esențiale.
Opozanții, în frunte cu Franța, cel mai mare producător agricol al Uniunii Europene, au spus însă că acordul va crește importurile de produse alimentare ieftine, inclusiv carne de vită, carne de pasăre și zahăr, subminând producătorii agricoli interni.
Ce urmează
Decizia avea nevoie de aprobarea a 15 țări care reprezintă 65% din populația totală a blocului. Capitalele UE urmează acum să dea confirmarea scrisă mai târziu, vineri sau luni.
Acest lucru va deschide calea pentru ca președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, să semneze acordul cu partenerii Mercosur – Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay.
Parlamentul European va trebui, de asemenea, să aprobe acordul înainte ca acesta să poată intra în vigoare.
Negocieri intense
Acordul de liber schimb ar fi cel mai important acord al Uniunii Europene în ceea ce privește reducerea taxelor vamale, eliminând taxe în valoare de 4 miliarde de euro asupra exporturilor sale.
Țările Mercosur au taxe ridicate – 35% pentru piesele auto, 28% pentru produsele lactate și 27% pentru vinuri, spre exemplu.
UE și Mercosur speră să extindă comerțul cu mărfuri în mod egal, în valoare de 111 miliarde de euro în 2024.
Exporturile UE sunt dominate de mașini, produse chimice și echipamente de transport, iar cele ale Mercosur se concentrează pe produse agricole, minerale, celuloză și hârtie.
Pentru a-i convinge pe sceptici, Comisia Europeană a pus în aplicare măsuri de salvgardare care pot suspenda importurile de produse agricole sensibile.
De asemenea, Comisia a întărit controalele la import, în special în ceea ce privește reziduurile de pesticide, a înființat un fond de criză, a accelerat sprijinul pentru agricultori și s-a angajat să reducă taxele de import pentru îngrășăminte.
Concesiile nu au fost suficiente pentru a câștiga Polonia sau Franța, dar Italia pare să fi trecut de la un „nu” în decembrie la un „da” vineri.
Ministra franceză a agriculturii, Annie Genevard, declarat chiar joi că lupta nu s-a terminat și s-a angajat să lupte pentru respingerea acordului.
Agricultorii au lansat proteste în întreaga UE, blocând joi drumurile franceze. Guvernul de la Paris se confruntă și cu două moțiuni de cenzură, din partea partidelor de opoziție.
Proteste au avut loc și în Polonia, vineri.
Ce a spus ministrul român al Agriculturii
”Am cerut la Bruxelles garanții suplimentare pentru fermierii noștri și menținerea unei politici agricole comune echitabile, care să ofere un sprijin real fermelor și satelor românești!
Sunt alături de fermierii români și nu am semnat Memorandumul înaintat de Ministerul Economiei cu privire la Acordul UE-Mercosur”, a transmis Florin Barbu, care a participat în perioada 7 – 8 ianuarie 2026 la Reuniunea miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană, întâlnire dedicată discuțiilor politice cu privire la viitorul Politicii Agricole Comune și Acordului UE-Mercosur.
În iulie, Franța și România au solicitat Comisiei Europene amânarea aplicării Acordului Mercosur, miniștrii Agriculturii din cele două state convenind asupra unei declarații comune privind impactul asupra fermierilor europeni.
Annie Genevard și Florin Barbu, miniștrii Agriculturii din Franța și România, iulie 2025
”Poziția mea și a fermierilor români nu s-a schimbat, cu privire la Acordul UE – Mercosur. Consider că sunt necesare studii suplimentare aprofundate în legătură cu impactul acestui acord asupra întregului sector agricol. Fermierii europeni suportă deja costuri ridicate pentru conformarea la standardele UE.
De aceea, este obligatoriu să ne asigurăm că produsele care vor intra pe piața europeană respectă standardele fitosanitare și sanitar-veterinare, prin testarea acestora în laboratoarele fiecărui stat membru”, a declarat ministrul Florin Barbu.
Acesta a adăugat că a transmis și comisarilor europeni că este obligatoriu ca acest Acord să garanteze că importurile din state terțe respectă standardele echivalente celor aplicabile fermierilor din UE, inclusiv în domeniul siguranței alimentare, protecției mediului, utilizării pesticidelor sau bunăstării animalelor.
De asemenea, a cerut ca Acordul UE-Mercosur să prevadă posibilitatea să fie suspendat în situația în care se constată o depășire a volumului de importuri în condiții preferențiale cu 5% față de media ultimilor 3 ani sau în situația în care se constată o afectare a prețurilor cu mai mult de 5% față de media ultimilor 3 ani. În acest sens, fiecare stat membru trebuie să aibă posibilitatea să licențieze operatorii economici care realizează operațiunile de import-export de produse agroalimentare.
În ceea ce privește viitoare Politică Agricolă Comună, România se opune în continuare integrării PAC într-un Plan Unic sau Fond Comun. PAC trebuie să rămână o politică distinctă, structurată pe doi piloni, capabilă să susțină veniturile fermierilor și investițiile necesare unei agriculturi durabile și competitive, arată ministrul Barbu.
”Susțin în continuare caracterul voluntar al plafonării și degresivității plăților, menținerea regulii N+3, simplificarea indicatorilor de performanță și eliminarea condiționalității sociale.
De asemenea, am solicitat Comisiei Europene ca bugetul pe noua PAC să fie publicat într-un document oficial, nu comunicat prin scrisori și fițuici, care nu au nicio valoare din punct de vedere juridic. Am cerut retragerea documentului publicat în luna iunie privind Cadrul Financiar Multianual post-2027 și publicarea unui nou document care să conțină sumele clare ce revin fiecărui stat membru”, a mai spus ministrul.
Referitor la CBAM – Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră, ministrul Florin Barbu a solicitat excluderea îngrășămintelor de la aplicare sau amânarea aplicării mecanismului pentru acest sector, până la operaționalizarea sistemelor de referință și achiziție, având în vedere rolul lor esențial în asigurarea producției și securității alimentare.
