Autoritățile de la București fac o nouă tentativă de a impune clauzele de compensare (offset) și în contractele de asistență de securitate încheiate direct între un guvern străin și Guvernul României (Government to Government - GtoG), constând în furnizări de produse, prestări de servicii sau execuții de lucrări cu caracter militar, contracte care în prezent sunt exceptate de la legislația compensării.
Cele mai importante achiziții militare ale României, cele de la Statele Unite, constând în sistemele de rachete Patriot și HIMARS, precum și în avioanele multirol F-16, au fost efectuate în baza acestui tip de contracte GtoG. Prin aceeași procedură se dorește și cumpărarea de tancuri Abrams și rachete anti-navă NSM, tot de la SUA, precum și de nave vânătoare de mine Sandown de la Marea Britanie.
Un proiect de ordonanță de urgență elaborat de Ministerul Economiei, condus de Ștefan-Radu Oprea (PSD), la nivelul căruia funcționează Oficiul de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială, prevede că Ministerul Apărării Naționale (MApN), Ministerul Economiei și instituția gândită să înlocuiască Oficiul analizează planurile de înzestrare a sistemului național de apărare și securitate, pentru a vedea dacă se impun măsuri pentru protejarea intereselor esențiale de securitate națională ale României, prin derularea de operațiuni de cooperare tehnologică și industrial.
Procesul de analiză va avea în vedere protejarea intereselor esențiale de securitate și asigurarea securității aprovizionării, prin constituirea pe teritoriul național de capacități industriale care să poată asigura atât producerea de tehnică militară modernă pentru dotarea structurii de forțe pe timp de pace și menținerea în stare operațională a echipamentelor achiziționate, cât și fabricarea/cercetarea-dezvoltarea de noi echipamente care să contribuie la multiplicarea capabilităților militare în situații de criză sau război.
″Propunerile de operațiuni de cooperare tehnologică și industrială vor fi supuse aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în vederea introducerii, în cadrul documentației de atribuire, a unor cerințe necesare pentru protejarea intereselor esențiale de securitate ale României; propunerile de operațiuni de cooperare tehnologică și industrială se vor înainta inclusiv în cazul contractelor atribuite de un guvern unui alt guvern, cu invocarea art. 346 din Tratatul Fondator al Uniunii Europene (TFUE)″, stipulează draftul de act normativ.
Articolul 346 din TFUE prevede că ″orice stat membru poate lua măsurile pe care le consideră necesare pentru protecția intereselor esențiale ale siguranței sale și care se referă la producția sau comerțul cu armament, muniție și material de război; aceste măsuri nu trebuie să modifice condițiile de concurență pe piața internă în ce privește produsele ce nu sunt destinate unor scopuri specific militare″.
Proiectul de OUG mai prevede reorganizarea Oficiului de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială, prin înființarea Agenției Române de Cooperare Tehnologică și Industrială pentru Securitate și Apărare (ARCTIS), ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Economiei. Agenția va fi condusă de un președinte cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a prim-ministrului la propunerea ministrului Economiei, și de un vicepreședinte numit prin ordin al ministrului Economiei.
Numărul maxim de posturi al Agenției va fi de 50, exclusiv președintele și vicepreședintele. Asta înseamnă mai mult decât dublu față de situația din prezent de la Oficiul de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială, unde numărul maxim de posturi este de 25, inclusiv președintele, neexistând vicepreședinte.
După cum a relatat Profit.ro, pe circuitul parlamentar se află încă din vară un proiect de lege inițiat de 15 senatori PNL, care își propune de asemenea impunerea de clauze offset în contractele de apărare și securitate încheiate direct între un guvern străin și Guvernul României. În expunerea sa de motive se menționează că tipul de contracte de apărare ″guvern-la-guvern″ a fost exceptat în mod nejustificat de la legislația românească a operațiunilor de compensare, exceptarea nefiind impusă de normele UE și fiind la latitudinea fiecărui stat membru.
Proiectul a primit însă punct de vedere negativ de la Guvern, iar CSAT le-a recomandat inițiatorilor să țină cont de acesta, inclusiv din perspectiva ″eventualelor implicații asupra unor acorduri sau înțelegeri în domenii legate de agenții ale NATO, precum și posibilele implicații asupra unor acorduri GtoG″.
De altfel, și MApN a inițiat, foarte recent, un proiect de OUG care stipulează că vor fi exceptate de la clauzele offset și contractele derulate prin Agenția NATO pentru Sprijin, precum și acordurile sau contractele încheiate în baza Regulamentului UE de anul acesta privind instituirea unui instrument pentru consolidarea industriei europene de apărare.
