Participanții la prima sesiune de lucru a summitului G20 de la Roma au dat dovadă, sâmbătă, de o ”susținere largă și transversală” față de o taxare minimă la nvel mondial de 15% a multinaționalelor, potrivit unei surse apropiate discuțiilor, relatează AFP.
Există o ”susținere largă”, iar acest lucru nu constituie o surpriză, față de taxarea la nivel mondial a multinaționalelor, însă există o incertitudine în privința unor angajamente puternice în lupta împotriva modificărilor climatice ale liderilor marilor economii din cadrul G20 reuniți sâmbătă la Roma, o ocazie de discuții, de asemenea, în cercuri mai restrânse, despre dosarul nuclear iranian sau despre datoria Argentinei, arată news.ro.
Potrivit unei surse apropiate dscuțiilor, a exstat o ”susținere largă și transversală” în cursul primei ședințe de lucru, sâmbătă, față de o taxare minimă la nivel mondial cu 15% a multinaționalelor, pe care șefii de stat și de guverne urmează să o aprobe în comunicatul lor final, duminică, cu obiecticul de a o implementa până în 2023.
”Statele Unite și țări ca Brazilia, Franța și Coreea și-au exprimat în mod explicit susținerea față de taxarea minimă mondială”, declară această sursă.
Lucrurile se anunță mai complicate în privința modificărilor climatice, cu privire la care mulți afirmă că doresc un semnal puternic cu o zi înainte de deschiderea reuniunii COP26 la Glasgow, în Scoția.
G20 - din care fac parte țări dezvoltate ca Statele Unite și state membre ale Uniunii Europene (UE), dar și mari economii emergente ca China, Rusia, Brazilia sau India - reprezintă 80% din emisiile de gaze cuefect de seră la nivel mondial.
Apărarea mediului este unul dintre cuvintele de ordine ale unor manifestanți care s-au adunat sâmbătă pe străzile Romei.
Diverse orgamizații - sindicate, de extremă stânga și Fridays for Future - au îndemnat la adunări la care speră să mobilizeze mii de oameni.
RECUNOAȘTEREA VACCINURILOR
”Aceasta este ocazia, acum, să încercăm să luăm unele dintre angajamentele vagi din Acordul de la Paris și să le solidificăm în angajamente solide și rapide, pentru a reduce emisiile” de gaze cu efect de seră, a subliniat premierul britanic Boris Johnson într-un interviu difuzat sâmbătă de postul iTV.
”Trebuie să fim mai ambițioși” în lupta împotriva modificărilor climatice, îndeamnă, de asemenea, președintele Consiliului European Charles Michel, care recunoaște însă că este o problemă dificilă ”pentru anumite țări care depind de cărbune”.
China și multe țări emergente depind în continuare în mod enorm de această energie fosilă, care emite foarte mult dioxid de carbon (CO2), în funcționarea centralelor electrice, în contextul actualei crize energetice.
Deciziile sunt complicate de absența la Roma a președinților chinez Xi Jinping și rus Vladimir Putin, care participă la G20 prin videoconferință.
În primele lor intervenții, sâmbătă, ei au pledat în favoarea unei recunoașteri reciproce a vaccinurilor împotriva covid-19 disponibile în prezent, în contextul în care vaccinurile chinezești și rusești nu sunt acceptate în întreaga Uniune Europeană (UE).
”Toate țările care au nevoie (de ele) nu pot avea acces la vaccinuri” împotriva covid-19, a subliniat Vladimir Putin, a cărui declarație a fost transmisă în direct de televiziunea publică rusă.
Putin a denunțat ”concurența necinstită, protecționismul” și faptul că unii ”nu sunt pregătiți de o recunoaștere reciprocă a vaccinurilor și certificatelor de vaccinare”.
IRAN
Președintele chinez Xi Jinping a cerut, la rândul său, de la Beijing, ”recunoașterea reciprocă a vaccinurilor” anticovid, potrivit televiziuniichineze de stat CCTV.
În marja G20 - care marchează marea revenire a reunilor multilaterale în persoană de la începutul pandemiei covid-19, au loc, de asemenea, numeroase reuniuni bilaterale și în grupuri restrânse.
La una dintre cele mai așteptate au participat președinții american Joe Biden și francez Emmanuel Macron, dar și cancelarul german Angela Merkel și premierul britanic Boris Johnson, cu privire la o reluare a negocierilor în dosarul nuclear iranian cu Iranul.
Un oficial de la Casa Albă aștepta de la această reuniune o declarație care să transmită un semnal de ”unitate” a acestor patru țări în dosar, ”și care să pună totodată cadrul a ceea ce credem noi că este calea de urmat”.
Președintele argentinian Alberto Fernandez a lansat, la rândul său, o ofensivă diplomatică și și-a multimplicat reuniunile bilaterale cu lideri europeni înaintea unei întâlniri cu directoarea Fondului Monetar Internațional (FMI), în toiul unor discuții în vederea unei renegocieri a datoriei acestei țări sud-americane.
În contextul unor tensiuni puternice între Paris și Londra cu privire la dreptul de pescuit în Canalul Mânecii, Emmanuel Macron urmează să discute duminică în tête-à-tête cu Boris Johnson.
Premierul britanic a amenințat sâmbătă că nu exclude să activeze pentru prma oară un instrument de soluționare a conflictelor, prevăzut de Acordul comercial post-Brexit al Regatului Unit cu Uniunea Europeană.
