„Felicitări, România! Eforturile voastre de reformă sunt răsplătite.
Să menținem impulsul și să profităm la maximum de #NextGenEU în țara voastră”, este mesajul acesteia.
Acest pas important vizează deblocarea fondurilor aferente acestei cereri de plată, care susțin gestionarea durabilă a pădurilor, decarbonizarea sectoarelor transporturilor și energiei, administrarea fiscală, sistemul public de pensii, infrastructura de sănătate și infrastructura socială pentru persoanele cu dizabilități, scrie azi Comisia Europeană.
De asemenea, măsurile urmăresc consolidarea procesului decizional guvernamental, avansarea digitalizării, îmbunătățirea eficienței sistemului de justiție, întărirea luptei împotriva corupției și sprijinirea dezvoltării sistemului de educație.
Comisia a constatat că România a îndeplinit în mod satisfăcător cele 38 de jaloane și 24 de ținte prevăzute în Decizia de punere în aplicare a Consiliului.
Printre măsurile-cheie incluse în această cerere de plată se numără:
- Implementarea cloud-ului guvernamental: România a înregistrat progrese semnificative în dezvoltarea infrastructurii cloud guvernamentale, cu peste 30 de instituții publice deja conectate. Măsura urmărește modernizarea administrației publice prin îmbunătățirea schimbului de date și oferirea unor servicii publice mai eficiente și mai ușor de utilizat.
- Decarbonizarea transporturilor și energiei: România a adoptat măsuri pentru accelerarea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon. Acestea includ introducerea unor taxe de deținere mai mari pentru cele mai poluante vehicule și reducerea treptată a dependenței de producția de energie pe bază de cărbune.
- Revizuirea cadrului fiscal: România a introdus modificări legislative pentru a face sistemul fiscal mai echitabil și mai eficient, reducând povara administrativă și îmbunătățind conformarea fiscală. Prin simplificarea procedurilor și o distribuție mai echilibrată a poverii fiscale, reforma urmărește consolidarea finanțelor publice și crearea unui mediu mai favorabil pentru afaceri.
Pașii următori
Comisia a transmis evaluarea preliminară privind îndeplinirea jaloanelor și țintelor către Comitetul Economic și Financiar, care are la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz. Plata către România poate avea loc după opinia acestui comitet și după adoptarea unei decizii de plată de către Comisie.
Context
România a transmis cea de-a patra cerere de plată la 19 decembrie 2025. Planul de redresare și reziliență al României include investiții și reforme ample menite să facă economia și societatea mai sustenabile, mai reziliente și mai pregătite pentru tranzițiile verde și digitală. Planul este finanțat cu 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro sub formă de granturi și 7,84 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
Această a patra cerere de plată va ridica totalul fondurilor plătite României prin RRF la 12,97 miliarde de euro, incluzând 3,79 miliarde de euro prefinanțare primită în 2021 și 2022, precum și o preplată de 288 milioane de euro în cadrul REPowerEU, primită în ianuarie 2024.
Această sumă reprezintă 60,6% din totalul fondurilor alocate României prin plan, cu 62% din totalul jaloanelor și țintelor evaluate.
O hartă interactivă a proiectelor finanțate prin RRF, precum și tabloul de bord privind redresarea și reziliența, sunt disponibile online. Informații suplimentare despre procesul cererilor de plată în cadrul RRF sunt, de asemenea, disponibile online.
Având în vedere închiderea mecanismului la finalul anului 2026, statele membre trebuie să implementeze toate jaloanele și țintele restante până în august 2026 și să transmită ultimele cereri de plată până la sfârșitul lunii septembrie 2026.
