Omul de afaceri Puiu Popoviciu - condamnat definitiv, miercuri, de magistrații instanței supreme, la șapte ani de închisoare în dosarul "Ferma Băneasa" - a fost dat în urmărire națională, în condițiile în care nu a fost găsit la locuința sa, iar joi Poliția ar urma să ceară instanței emiterea unui mandat european de arestare pe numele acestuia, întrucât există informații certe că omul de afaceri a părăsit țara, au declarat pentru News.ro surse apropiate anchetei.
Conform surselor citate, omul de afaceri ar fi plecat din România recent, în condițiile în care pe numele său nu exista nicio restricție.
Surse din Poliție au precizat pentru News.ro că ultimul domiciliu declarat de Puiu Popoviciu figurează la Monaco.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Poliția Capitalei a primit, miercuri seară, mandatul de executare a pedepsei cu închisoarea pentru omul de afaceri Puiu Popoviciu, iar la adresa acestuia din București s-a prezentat o echipă de la Biroul Urmăriri al Poliției, pentru a-l ridica pe omul de afaceri și a-l duce la penitenciar. Întrucât nu a fost găsit la locuința din centrul Capitalei, omul de afaceri a fost dat în urmărire națională, iar joi Poliția ar urma să ceară instanței emiterea unui mandat european de arestare pe numele acestuia, întrucât există informații certe că omul de afaceri a părăsit țara.
Omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv, miercuri, de magistrații instanței supreme, la șapte ani de închisoare în dosarul "Ferma Băneasa", în care este judecat alături de alte nouă persoane. În prima instanță, Popoviciu fusese condamnat la nouă ani de închisoare cu executare. Pentru patru dintre persoanele judecate în acest dosar, faptele s-au prescris.
De asemenea, Ioan Nicolae Alecu, fost rector al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, a primit șase ani de închisoare pentru abuz în serviciu, ICCJ menținând astfel pedeapsa inițială dispusă de Curtea de Apel București, Andrei Mihai Bejenaru, condamnat în prima instanță la 7 ani de închisoare, a primit 6 ani de închisoare, iar Ștefan Diaconescu a primit o condamnare de 5 ani, fiind menținută astfel pedeapsa dispusă de Curtea de Apel. Cornel Ilie Șerban, fost șef al Direcției Generale de Informații și Protecție Internă din Ministerul Afacerilor Interne, a primit doi ani și șase luni de închisoare, la fel ca în prima instanță, în timp ce Petru Pitcovici, fost șef Divizie Operațiuni din cadrul Direcției Generale Anticorupție, a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare. Pitcovici fusese condamnat de Curtea de Apel București la doi ani de închisoare cu executare.
Pentru celelalte patru persoane judecate în acest dosar și condamnate în prima instanță, în 30 mai 2016 s-a îndeplinit termenul de prescripție a faptelor, astfel că procesul a încetat. Este vorba despre Mihai Luican, fost prefect al municipiului București și președinte al Comisiei municipiului București de aplicare a Legii 1/2000, Ioan Todiraș, fost viceprimar al Primăriei Sectorului 1, Lizeta Minea, fost secretar al Primăriei sector 1 și Gheorghe Petrulian, fost șef OCOOTA București și membru al Comisiei municipiului București de aplicare a Legii 1/200.
Decizia ICCJ este definitivă.
Înalta Curte de Casație și Justiție a judecat contestațiile formulate de inculpații din dosarul "Ferma Băneasa” față de deciziile de condamnare dispuse de Curtea de Apel București în acest dosar privind fapte de corupție legate de tranzacționarea la un preț subevaluat a unui teren de 224 de hectare de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) București, prin care s-au produs prejudicii de peste 335 de milioane de lei statului și aproape 620 de milioane de lei USAMV.
În iunie 2016, omul de afaceri Gabriel Puiu Popoviciu a fost condamnat, de Curtea de Apel București, la nouă ani de închisoare cu executare în dosarul "Ferma Băneasa", pentru complicitate la abuz în serviciu și dare de mită. Nicolae Alecu a fost condamnat la șase ani de închisoare, pentru abuz în serviciu, Andrei Bejenaru a primit o pedeapsă de șapte ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu, iar Ștefan Diaconescu, fost secretar științific și rector în cadrul USAMV, a fost condamnat la cinci ani de închisoare, pentru abuz în serviciu. Cornel Ilie Șerban, fost șef al Direcției Generale de Informații și Protecție Internă din Ministerul Afacerilor Interne, a primit doi ani și șase luni de închisoare cu executare, în timp ce Petru Pitcovici, fost șef Divizie Operațiuni din cadrul Direcției Generale Anticorupție, a fost condamnat la doi ani de detenție, iar Mihai Luican, fost prefect al municipiului București și președinte al Comisiei municipiului București de aplicare a Legii 1/2000, la un an de închisoare. Ioan Todiraș, fost viceprimar al Primăriei Sectorului 1, a fost condamnat și el la un an de închisoare cu executare, iar Lizeta Minea, fost secretar al Primăriei sector 1, a primit doi ani cu suspendare și 60 de zile de muncă în folosul comunității. De asemenea, Gheorghe Petrulian, fost șef OCOOTA București și membru al Comisiei municipiului București de aplicare a Legii 1/200, a fost condamnat tot la doi ani cu suspendare și 60 de zile de muncă în folosul comunității.
Judecarea în dosarul “Ferma Băneasa” a început în decembrie 2012.
Procurorii au arătat în rechizitoriul trimis instanței că, în perioada 2000 - 2004, Ioan Niculae Alecu, beneficiind de sprijinul interesat al lui Gabriel Popoviciu, "în baza unui contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale", a făcut posibilă aducerea unui teren de 224 hectare, aparținând domeniului public al statului, ca aport în natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de Popoviciu.
"În condițiile în care terenul respectiv (ferma Băneasa) se afla în proprietatea publică a statului, conform legii, nu putea să facă obiectul vreunei tranzacții și, în plus, a fost în mod vădit subevaluat. În momentul constituirii ca aport la capitalul social al SC Băneasa Investments S.A., terenul a fost evaluat la valoarea de 1 USD/mp, în timp ce valoarea de piață de la acea dată era de aproximativ 150 euro/mp. Terenul se situează în partea de nord a orașului București, se învecinează cu DN1 București-Ploiești, iar pe acest teren s-au construit puncte de lucru și sediile unor importante societăți comerciale", au scris procurorii în rechizitoriu.
