Președintele Donald Trump și-a început discursul mulțumind celor prezenți, precum și presei.
„Este o zi importantă, iar mulți oameni o urmăresc”, le-a spus Trump oaspeților săi, înainte de a începe să-i prezinte pe fiecare și să spună câteva cuvinte laudative la adresa fiecăruia, scrie News.ro.
Reprezentanți din mai multe țări se află la Washington, DC, pentru reuniune. Douăzeci și patru de țări au aderat ca membri deplini la Consiliu, care este prezidat de Trump.
România participă la reuniune cu titulul de „observator”, la fel ca alte câteva țări din UE.
Consiliul pentru Pace a fost inițial conceput ca un organism cu atribuții limitate, însărcinat cu supravegherea reconstrucției Fâșiei Gaza, devastată de războiul dintre Israel și Hamas. Cu toate acestea, conform proiectului de statut, misiunea sa s-a extins de atunci pentru a aborda conflictele din întreaga lume.
„Avem un grup numeros de lideri, iar cei care nu sunt aici urmăresc evenimentul pe Zoom. Sper să se bucure de el”, a spus Trump în preambulul alocuțiunii sale.
Trump a subliniat că ședința inaugurală a Consiliului este „foarte importantă”.
„Cred că este cel mai important Consiliu, cu siguranță în ceea ce privește puterea și prestigiul. Nu a existat niciodată ceva similar”, a spus el.
El i-a criticat pe cei care au refuzat invitația sa de a se alătura Consiliului. „Aproape toată lumea a acceptat, iar cei care nu au acceptat, o vor face. Unii se dau mari – nu merge, nu te poți da mare cu mine”.
Nicușor Dan stă în partea stângă a sălii, în capătul rândului din mijloc, chiar lângă Tony Blair, fost premier laburist al Marii Britanii.
Pe același rând, stau secretara de presă a Casei Albe Karoline Leavitt și un alt reprezentant al SUA. În fața lui, sunt așezați ministrul de externe al Arabiei Saudite și premierul Albaniei, Edi Rama.
Înainte de începutul reuniunii, șeful statului s-a fotografiat alături de Javier Milei, președintele Argentinei, de Tony Blair și de președintele Băncii Mondiale.
Nicușor Dan, unul dintre puținii lideri UE prezenți
Președintele Nicușor Dan este unul dintre puținii lideri din UE prezenți, cu statut de „observator”, în condițiile în care majoritatea țărilor europene au declinat invitația, iar trimiterea comisarului european Dubravka Suica, tot cu statut de „observator”, a dat naștere unor polemici în cadrul blocului european.
„Consiliului pentru Pace” al lui Trump
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat miercuri că peste 20 de țări vor participa la reuniune, adăugând că statele membre s-au angajat să furnizeze mii de persoane pentru o forță internațională de stabilizare în Gaza, relatează Reuters.
Leavitt a spus că Trump va prezida prima parte a reuniunii de joi, apoi va pleca din Washington pentru o vizită în Georgia.
Trump a semnat la 23 ianuarie la Davos, în Elveția, documentele prin care a fost înființat Consiliul pentru Pace. Crearea Consiliului fusese aprobată printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, ca parte a planului lui Trump pentru Gaza.
„Președintele are un plan și o viziune foarte îndrăznețe și ambițioase pentru reconstrucția și refacerea Gazei, care sunt în plină desfășurare datorită Consiliului pentru Pace”, a spus Leavitt. „Aceasta este o organizație legitimă, care are zeci de țări membre din întreaga lume”, a precizat ea.
În timp ce puterile regionale din Orientul Mijlociu, inclusiv Turcia, Egiptul, Arabia Saudită și Qatar, precum și marile țări emergente, cum ar fi Indonezia, s-au alăturat Consiliului, puterile globale și aliații tradiționali occidentali ai SUA au fost mai precauți.
Cardinalul Pietro Parolin, cel mai înalt oficial diplomatic al Vaticanului, a declarat marți că eforturile de gestionare a situațiilor de criză ar trebui să fie coordonate de Organizația Națiunilor Unite. Papa Leon, primul papă american și critic al unor politici ale lui Trump, a fost invitat să se alăture Consiliului în ianuarie, dar a declinat invitația.
Întrebată despre decizia Vaticanului de a nu participa la inițiativă, Leavitt a calificat această mișcare ca fiind „profund regretabilă”.
Dintre cele cel puțin 60 de țări invitate, 27 au acceptat până acum invitația de a face parte din Consiliu.
Bulgaria, Ungaria, Albania și Kosovo sunt singurele țări europene care s-au alăturat Consiliului ca membri.
În ultima lună, Italia, Cipru, Grecia și România, precum și Uniunea Europeană, au decis să se alăture reuniunii de la Washington în calitate de observatori, ceea ce înseamnă că nu vor participa la luarea deciziilor. În afară de Cipru și România, niciuna dintre aceste țări nu este reprezentantă la reuniunea de joi de la Washington de președinte.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost invitată, dar o va trimite în locul ei pe Dubravka Suica, comisarul european pentru Mediterana. Potrivit unui purtător de cuvânt, UE are „o serie de întrebări” cu privire la anumite părți din statutul consiliului. Multe țări au respins invitația din cauza unor întrebări similare.
CONCURENȚĂ PENTRU ONU?
Conform planului lui Trump pentru Gaza, care a dus la un armistițiu fragil în octombrie, Consiliul urmează să supravegheze guvernarea temporară a Gazei. Dar Trump a declarat ulterior că acest Consiliu, cu el în calitate de președinte, se va extinde pentru a aborda conflictele globale. Acest lucru a stârnit îngrijorări că noul Consiliu al Păcii ar putea încerca să rezolve alte conflicte din întreaga lume și să concureze cu Organizația Națiunilor Unite.
Se preconizează că reuniunea de joi se va concentra exclusiv pe Gaza, dincolo de actualul armistițiu fragil între Hamas și Israel.
Lăudând „potențialul nelimitat” al Consiliului, Trump, președintele său pe termen nelimitat, a scris într-o postare pe platforma sa Truth Social: „Consiliul Păcii se va dovedi a fi cel mai important organism internațional din istorie”. Criticii au denunțat „agenda imperialistă” a lui Trump, având în vedere că mulți analiști consideră că statutul în expansiune al Consiliului rivalizează cu cel al Organizației Națiunilor Unite.
Trump a fost criticat și pentru că a oferit locuri în Consiliu lui Benjamin Netanyahu din Israel și lui Vladimir Putin din Rusia, ambii lideri căutați pentru crime de război de către Curtea Penală Internațională. Până în prezent, doar Netanyahu a acceptat oficial invitația, în ciuda faptului că a fost nemulțumit de includerea oficialilor turci și qatarezi în Consiliul Executiv din Gaza.
Pentru unii participanți la reuniunea de joi de la Washington, miza nu este doar diplomatică, ci și internă, deoarece deciziile luate la reuniunea inaugurală privind teritoriul palestinian ocupat ar putea avea repercusiuni în țara lor.
CE SE AFLĂ PE AGENDA PRIMEI REUNIUNI?
Principalul obiectiv al reuniunii inaugurale de joi este un plan de reconstrucție pentru Gaza, care a fost în mare parte redusă la ruine de războiul Israelului, susținut diplomatic și înarmat de SUA.
Este de așteptat ca SUA să anunțe fonduri în valoare de 5 miliarde de dolari de la statele membre „pentru eforturile umanitare și de reconstrucție din Gaza”.
De asemenea, este de așteptat să se afle mai multe detalii despre așa-numita Forță Internațională de Stabilizare, care ar urma să mențină ordinea în Gaza, conform planului în 20 de puncte al administrației Trump anunțat anul trecut. Aceasta propunea un armistițiu etapizat în Gaza, dezarmarea Hamas și înființarea unei structuri de guvernare tehnocrată pentru a administra teritoriile palestiniene în perioada de tranziție.
Consiliul pentru Pace a fost prezentat oficial în marja Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveția, luna trecută. Jared Kushner, ginerele lui Trump și membru executiv, a prezentat, de asemenea, o viziune de reconstrucție strălucitoare - incluzând stațiuni balneare și turnuri înalte - pentru Gaza, o prezentare condamnată de grupurile de advocacy palestiniene ca fiind „imperialistă”.
Pe 15 februarie, Trump a scris pe Truth Social că statele membre ale Consiliului „au angajat mii de persoane în Forța Internațională de Stabilizare și Poliția Locală pentru a menține securitatea și pacea pentru locuitorii din Gaza”.
Reconstrucția teritoriilor palestiniene distruse, devastate de bombardamentele israeliene asupra Gazei și de demolările și raidurile din Cisiordania, ar fi o sarcină monumentală în sine, estimată de Națiunile Unite la aproximativ 70 de miliarde de dolari.
CINE FACE PARTE DIN CONSILIU?
Casa Albă a invitat oficial 50 de țări să se alăture Consiliului pentru Pace, 35 de lideri manifestându-și interesul până în prezent. Până în prezent, 26 de țări s-au alăturat și au fost desemnate ca membri fondatori ai consiliului. Cel puțin 14 țări au refuzat invitațiile.
Europa este divizată în privința Consiliului Păcii al lui Trump și a statutului său extins, pe care președintele SUA va continua să îl prezideze și după încheierea mandatului său.
Uniunea Europeană însăși a declarat că nu intenționează să se alăture Consiliului pentru Pace din cauza preocupărilor legate de statutul său, iar președinta Ursula von der Leyen a refuzat invitația la reuniunea de joi.
Invitația lui Trump adresată președintelui rus Vladimir Putin de a ocupa un loc în acest Consiliu a complicat și mai mult orice aliniere a țărilor europene, în timp ce războiul din Ucraina continuă. Până în prezent, Putin rămâne indecis cu privire la aderarea sa.
Marile puteri europene, inclusiv Franța, Germania, Regatul Unit și Spania, au refuzat invitațiile de a adera la Consiliul pentru Pace în calitate de membri.
În ciuda preocupărilor, UE o trimite pe comisarul său pentru Mediterana, Dubravka Suica, în calitate de observator la reuniunea de joi. Un purtător de cuvânt a declarat că, deși rămân întrebări cu privire la carta Consiliului, UE va colabora cu SUA la „punerea în aplicare a planului de pace pentru Gaza”.
Deși UE nu s-a alăturat Consiliului în calitate de membru, două țări membre ale blocului – Ungaria și Bulgaria – s-au alăturat lui Trump. Prim-ministrul ungar Viktor Orban, care participă la reuniune, este un aliat apropiat al lui Trump, în timp ce Bulgaria este în plină criză politică și și-a desemnat, miercuri, un guvern interimar.
Kosovo și Albania s-au alăturat, de asemenea, ca membri ai Consiliului și vor participa la reuniunea de joi.
Mai multe puteri regionale importante din Orientul Mijlociu s-au alăturat Consiliului pentru Pace al lui Trump. Din partea Israelului, ministrul de externe, Gideon Saar, va participa la reuniunea de joi.
Aliații de lungă durată ai SUA, Emiratele Arabe Unite, Marocul și Bahrainul, au fost printre primele state arabe care au acceptat să se alăture luna trecută, urmate de Egipt.
Apoi, cea mai mare economie din regiune, Arabia Saudită, s-a alăturat alături de Turcia, Iordania și Qatar, declarând că țările s-au angajat să sprijine „dreptul Palestinei la autodeterminare și la statalitate în conformitate cu dreptul internațional”. În cele din urmă, s-a alăturat și Kuweitul. Toate aceste țări trimit delegații la reuniune, dar nu neapărat de rangul cel mai înalt. Turcia își trimite ministrul de externe.
Din Asia Centrală, președinții Kazahstanului și Uzbekistanului – Kassîm-Jomart Tokaev și, respectiv, Șavkat Mirzioev – vor participa la reuniunea de la Washington în calitate de membri ai Consiliului pentru Pace.
Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan și președintele azer Ilham Aliev se deplasează, de asemenea, în capitala SUA pentru reuniune, tot în calitate de membri ai Consiliului.
Din Asia de Sud-Est, președintele Indoneziei, Prabowo Subianto, se află și el la Washington pentru reuniune, în timp ce secretarul general al Partidului Comunist din Vietnam, To Lam, va participa la reuniunea membrilor Consiliului.
Pakistanul este singura țară din Asia de Sud care se alătură Consiliului pentru Pace al lui Trump. Prim-ministrul Shehbaz Sharif vine personal la Washington pentru a participa la reuniune.
India a afirmat că analizează invitația, dar nu s-a alăturat încă Consiliului și nu trimite niciun reprezentant în calitate de observator.
Între timp, Noua Zeelandă a refuzat invitația de a se alătura Consiliului, afirmând că dorește mai multe clarificări în acest sens, în timp ce Australia a spus că încă analizează invitația.
Nicușor Dan îi spune DA lui Trump. Se duce la prima reuniune a Consiliului de Pace, la Washington, în calitate de observator
”Voi participa la prima reuniune a Consiliului Pǎcii la Washington, rǎspunzând invitației președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump”, a anunțat președintele Nicușor Dan.
El precizează că România va avea calitate de observator.
”Voi reafirma sprijinul nostru ferm pentru eforturile internaționale de pace și deschiderea de a participa la procesul de reconstrucție din Fâșia Gaza. Decizia de a fi prezent la aceste discuții are la bază susținerea procesului diplomatic consacrat prin rezoluția adoptată în luna noiembrie de Consiliul de Securitate al ONU, inițiată de Statele Unite ale Americii”, a precizat președintele.
Șeful statului a adăugat că ”România a susținut permanent necesitatea identificării unei soluții care să ducă la încheierea conflictului și a acordat sprijin populației civile din Fâșia Gaza, în special prin operațiuni de evacuare medicalǎ de urgențǎ”.
El preciza că decizia privind participarea va fi luată în urma discuțiilor cu partenerii americani cu privire la formatul întâlnirii în ceea ce privește statele care nu sunt membre ale Consiliului, dar își doresc să adere în condițiile revizuirii Cartei acestei organizații.
Administrația Trump pregătește o reuniune a Consiliului pentru Pace în 19 februarie, la Washington, evenimentul fiind descris ca ”ședința inaugurală a Consiliului pentru Pace”.
Reuniunea este programată să aibă loc la Institutul American pentru Pace, care a fost redenumit de președintele Donald Trump după propriul nume.
Oficialul american a declarat că reuniunea are ca scop, în parte, strângerea de fonduri, dar a subliniat că detaliile sunt încă în curs de elaborare.
Întâlnirea ar fi prima reuniune a grupului de la ceremonia de semnare a acordului, care a avut loc luna trecută la Forumul Economic Mondial de la Davos. Aproximativ douăzeci și patru de țări au semnat acordul privind Consiliul pentru Pace.
Și prim-ministrul ungar Viktor Orban a anunțat că se va deplasa la Washington pentru a participa la reuniunea inaugurală a ”Consiliului de pace”.
