Președintele Klaus Iohannis a semnat, în prezența mai multor oficiali, decretele de promulgare a Legilor Educației, parte a programului „România Educată”, proiectul său de suflet.
„Mă bucur să marcăm astăzi, împreună, un moment cu un impact major pentru dezvoltarea societății noastre în viitor. „România Educată”, proiectul meu de suflet și o prioritate a mandatelor mele, devine acum realitate prin intrarea în vigoare a noilor legi ale educației, care reglementează învățământul preuniversitar și pe cel superior. Proiectul «România Educată» este, iată, un angajament îndeplinit! Am reușit, la nivelul Administrației Prezidențiale, să aducem laolaltă sute de experți educaționali, reprezentanți ai autorităților, elevi, studenți, cadre didactice, antreprenori și parteneri internaționali și să elaborăm soluții coerente pentru îmbunătățirea învățământului românesc.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Mai mult, am reușit ca, în pofida crizelor extrem de complicate din ultimii ani, să continuăm promovarea Proiectului și să obținem, în final, susținerea politică necesară adoptării noii legislații”, a afirmat Klaus Iohannis, marți la Palatul Cotroceni.
Șeful statului a mai spus că „obiectivul ambițios de a realiza o reformă cuprinzătoare a sistemului nostru de învățământ a însemnat un proces extrem de complex, laborios și de o anvergură fără precedent”.
Inquam Photos / Octav Ganea
„De astăzi însă, educația bazată pe valori ajunge, așadar, în centrul interesului public. Cetățenii cu principii corect conturate încă din școală, cu competențe solide, cu spirit analitic reprezintă coloana vertebrală a unei societăți prospere și evoluate. Avansul rapid al tehnologiei și o piață a muncii în continuă schimbare presupun adaptabilitate, creativitate și gândire critică. Legile pe care le-am promulgat astăzi pun bazele unei Românii care este conectată la evoluțiile secolului al XXI-lea și care beneficiază din plin de oportunitățile viitorului. Poate cel mai important aspect, cele două legi ale educației au fost elaborate în urma unui exercițiu puternic orientat spre construirea de consens. Fără discuții așezate, bazate pe argumente, rezultatul ar fi previzibil: cu prima ocazie, s-ar aduce amendamente, s-ar da prorogări și, astfel, măsurile din legi nu ar mai fi puse în practică. Ne-am propus să evităm această capcană în privința «României Educate», pentru că această reformă nu este o simplă opțiune, ci un pas obligatoriu dacă vrem să construim o națiune prosperă și puternică”, a completat președintele Iohannis.
Șeful statului a adăugat că aceste legi își propun să rezolve cerințele sistemului de educație și să încurajeze calitatea actului educațional.
„Ce prevăd, concret, noile legi ale educației și de ce sunt ele așa importante? În primul rând, își propun să rezolve carențele actualului sistem de învățământ, încurajând creșterea calității actului educațional, acordarea de sprijin și respect cadrelor didactice, sunt promovate investiții, cu prioritizarea zonelor defavorizate, se pune accent pe siguranța elevilor. Legea învățământului preuniversitar include o serie de programe dedicate combaterii violenței școlare, asigurării accesului la hrană pentru elevii din medii dezavantajate, reducerii abandonului școlar și promovării sportului. Pachetul legislativ va transforma experiența elevilor, care vor avea trasee educaționale personalizate nevoilor proprii și vor fi susținuți să învețe în cel mai potrivit mod pentru ei, limitând astfel fenomenul analfabetismului funcțional. În ceea ce-i privește pe profesori, mai multe prevederi ale legii se adresează construirii unui nou model pentru cariera didactică, aceasta devenind o opțiune reală pentru tinerii absolvenți. Performanțele și dedicarea profesorilor vor fi recunoscute prin reduceri ale normei în cazuri bine fundamentate și prime acordate în momentul pensionării”, a mai spus Iohannis.
„Cadrele didactice care aleg să predea în comunitățile dezavantajate vor beneficia de prime de instalare, dar și de sprijin după începerea activității la clasă”, a continuat el.
Inquam Photos / Octav Ganea
„Toți profesorii, indiferent de nivel, vor avea acces la formarea continuă. Există multe locuri în țară unde este greu să atragem personal didactic suficient. De aceea, pentru acele zone unde avem nevoie de cadre didactice pregătite să predea mai multe discipline, se introduce licența didactică cu dublă specializare. A fost o vreme când formula aceasta a funcționat foarte bine în sistemul educațional românesc și legile reiau tradiția care s-a dovedit a fi valoroasă. Am evidențiat doar câteva măsuri, dar lista schimbărilor din învățământul preuniversitar este una lungă. De la noua admitere la liceu, la modificările aduse Bacalaureatului și la diversitatea de programe de sprijin și de consiliere, aceste transformări ne oferă șansa de a schimba în bine școala românească. Și învățământul universitar va beneficia de mai multe reforme-cheie. Cele mai importante vizează reducerea abandonului universitar, dar și alinierea educației universitare la standarde internaționale. În mod crucial, se extinde educația duală la învățământul superior și se pun bazele unor consorții integrate pentru învățământ profesional în regim dual. Este o schimbare deosebit de importantă, în condițiile în care progresul tehnologic va duce la creșterea cererii de absolvenți înalt calificați pe piața muncii. Tot pentru a pregăti absolvenții pentru o piață competitivă a muncii a fost introdus un program de sprijin pentru științele exacte, care le va permite studenților să acceseze resurse educaționale de peste graniță”, a mai explicat șeful statului.
Acesta a mai precizat că „legea învățământului superior răspunde și nevoii de a garanta că diplomele românești sunt obținute în urma unui parcurs academic corect”.
„Normele de etică și deontologie universitară sunt mai clar stabilite și bine diferențiate de abaterile disciplinare. Vom avea un sistem clar de sancțiuni aplicabile tuturor părților implicate în procesul educațional”, a mai declarat Președintele României.
El a adăugat că va conta și pe viitor pe implicarea tuturor decidenților politic pentru a transforma „România Educată” din ideal în realitate.
„În încheiere, mulțumesc tuturor celor implicați în realizarea Proiectului „România Educată”. Sunt ferm convins că, prin noile legi pe care le-am promulgat astăzi, avem un cadru solid, pe care putem construi un sistem de învățământ pregătit pentru încercările vremii. Drumul care ni se așterne în față nu este însă lipsit de provocări. Legile în sine nu vor rezolva problemele acute ale sistemului educațional dacă nu vor fi puse în aplicare. De aceea, contez pe implicarea și hotărârea dumneavoastră, în special a factorilor de decizie prezenți astăzi aici, pentru a transforma „România Educată” din ideal în realitate. Este responsabilitatea noastră să încurajăm tinerii să-și atingă potențialul și să oferim viitoarelor generații instrumentele de care au nevoie pentru a naviga cu succes într-o lume în perpetuă schimbare. Rămâne convingerea mea profundă că doar printr-o educație de calitate putem construi o societate care se bazează pe cunoaștere, inovație și progres”, a concluzionat președintele Klaus Iohannis.
Senatul a adoptat, în calitate de for decizional, proiectele legilor învățământului preuniversitar și superior, pe data de 22 mai. Parlamentarii USR și partidului Forța Dreptei au sesizat Curtea Constituțională pe legile educației naționale.
Cele două partide au argumentat că au găsit mai multe prevederi neconstituționale, cele mai grave fiind limitarea dreptului la învățătură al copiilor și încălcarea principiul egalității în drepturi.
„În ceea ce privește legea învățământului preuniversitar, argumentele de neconstituționalitate se referă la limitarea accesului la educație în funcție de vârstă, posibilitatea de exmatriculare a elevilor și discriminarea în ceea ce privește admiterea la liceu. USR a subliniat, de asemenea, posibile încălcări ale drepturilor la viața privată ale elevilor și profesorilor, în lipsa garanțiilor legale privind folosirea înregistrărilor video în școli”, explica USR, într-un comunicat de presă.
Pe 21 iunie, CCR a respins ca neîntemeiate sesizările Opoziției, cu unanimitate de voturi. În aceeași zi, USR a solicitat președintelui Klaus Iohannis să retrimită în Parlament legile Educației, pentru a corecta prevederile propuse de ministrul Educației Ligia Deca, care discriminează între elevi, baronizează universitățile și protejează plagiatorii.
Și Consiliul Național al Elevilor a criticat Legea învățământului preuniversitar din pachetul legilor educației, CNE transmițând președintelui Iohannis, un studiu și recomandări referitoare la lege.
Peste 78% dintre elevi nu doresc un examen separat de Evaluarea Națională pentru admiterea la liceu, iar 69,5% cred că religia nu ar trebui introdusă materie opțională la bacalaureat, se arată într-o consultare realizată de Consiliul Național al Elevilor (CNE), la care au luat parte peste 16.000 de elevi din toată țara.
De asemenea, 86,2% dintre elevi consideră că ar trebui să existe un termen-limită, în fiecare lună, pentru acordarea burselor școlare, un termen ce va asigura plata egală a burselor școlare către toți elevii din unitățile de învățământ preuniversitar din România.
CNE a mai afirmat că 69,5% consideră că religia nu ar trebui introdusă ca materie opțională la Examenul de Bacalaureat, în timp ce 14,8% consideră că ar trebui evaluată Istoria Religiilor, fapt ce confirmă poziția CNE încă de la propunerea acestui amendament.
Consultarea a mai arătat că 54,9% dintre respondenți consideră că elevii ar trebui să participe, în mod obligatoriu, la ore de consiliere psihologică, fără acordul părintelui, lucru ce va limita cazurile de violență în școli, 63,2% din elevi consideră că diversitatea nu este promovată suficient în sălile de clasă, fapt ce atestă existența segregării în mediul școlar, iar 87,6% din respondenți consideră că elevii ar trebui să aibă mai multă libertate în alegerea disciplinelor de studiu, astfel aceștia ar alege discipline de studiu în funcție de orientarea profesională individuală.
Și studenții au protestate față de prevederi din legea învățământului universitar, acuzând lipsa de transparență din timpul dezbaterilor parlamentare.
