Fostul prim ministru Mihai Răzvan Ungureanu este de părere că, în ceea ce privește multe dintre persoanele alese în funcții publice înalte, la fel ca, de altfel, multe dintre persoanele numite în funcții importante, „calitatea intelectuală lasă de sorit”. „Multe dintre figurile publice au biografii intelectuale relativ precare, subțiri, dar asta este democrația!”, spune fostul prim-ministru.
Profesorul Mihai Răzvan Ungureanu a comentat, în emisiunea Insider Politic, la Prima Tv, rezultatele unor sondaje de opinie care arată că cetățenii au puțină încredere în instituții precum Parlamentul sau Guvernul, în timp ce aceleași cercetări sociologice arată cote ridicate de încredere în instituții precum Armata sau Biserica.
„Barometrul de încredere este foarte volatil. Depinde atât de mult de compoziția etică și intelectuală a persoanelor care sunt prezente în Parlament sau în Executiv, în general, încât a trage o concluzie brutală mi se pare riscant. Nu e mai puțin adevărat, însă, că încrederea în instituții, de data aceasta, suferă un deficit pe care îl regăsim cam peste tot în Europa astăzi. La noi, și probabil și în alte state est-europene, bate la ochi, te obligă să ajungi la o constatare dramatică. De face care sunt instituțiile în care majoritatea cetățenilor români ar avea încredere? Și a vedea că sunt instituțiile care sunt organizate ierarhic pe seama unui complex de norme interne care nu suport critică, care rezistă în timp și al căror efect, dacă nu sunt respectate, poate fi penal sau, oricum, sancțional. Care sunt aceste instituții? Biserica și Armata. Or asta vorbește mai puțin, în opinia mea, despre prezent, cât vorbește despre trecut și vorbește, în același timp, de un fel de nostalgie a lucrului fix. Și înainte de 89 România avea o geografie de forme fixe: deschideai televizorul, știai cine apare la ora 8 seara, știai tabloul cui se află deasupra tablei din clasă, dar acea liniște, acea fixitate, era o liniște de cimitir. Or noi nu mai suntem în această situație acum. Nostalgia după forma instituțională fixă și după conștiința blocată, înghețată a comunității socialiste, comuniste, va însoți mult evoluția României și de aici încolo. O însoțește și din 1989 încoace”, a afirmat Mihai Răzvan Ungureanu la Prima Tv.
Acesta este de părere că „nu e vorba doar de dezamăgire” cu privire la instituțiile publice.
„Pe de altă parte, calitatea intelectuală, expresia publică a multora dintre aleși, ca și a multora dintre numiți, lasă de dorit și nu e vorba doar de prezența în public în sensul exprimării și nici nu vreau să spun că mulți dintre cei care s-au străduit să ne reprezinte sau există astăzi printre noi la alt nivel au aceeași îndemânare în a folosi limba română cum ar fi avut-o George Călinescu sau Eminescu. Nu, nici pe departe! Multe dintre figurile publice au biografii intelectuale relativ precare, subțiri, dar asta este democrația! Pe de altă parte însă, dacă unei biografii subțiri, precare, i se mai adaugă și tare de caracter de la comportament la inevitabila corupție, atunci da, tabloul e întunecat și se instalează, în mod firesc dezamăgirea”, adaugă Ungureanu, potrivit News.ro.
El menționează că încrederea în instituții precum Armata, Biserica, servicii speciale sau în pompieri „nu salvează democrația, nici nu o face mai funcțională”, pentru că Parlamentul este cel care face legile, în pofida neîncrederii populației în această instituție.
