Printre argumentele reclamanților se numără acela că actele menționate contravin Codului Muncii, OUG nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea ANRE, contractului colectiv de muncă de la nivelul instituției, care este în vigoare până la toamnă, și chiar Legii nr. 145/2025 privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, în baza căreia au fost operate tăierile. Practic, este contestată întreaga modalitate de reorganizare a ANRE, inclusiv reîncadrarea personalului pe funcții, noua organigramă și noua grilă de salarizare, conform informațiilor Profit.ro.
VEZI MAI JOS REACȚIA ANRE
ANRE este ″arbitrul″ instituțional al unor industrii strategice cu rulaje anuale de zeci de miliarde de euro, având sub supraveghere producția, furnizarea, tradingul, transportul, distribuția și stocarea de energie electrică, gaze naturale și agent termic.
Legea nr. 145/2025 stipulează reducerea cu 30% a salariilor și indemnizațiilor, față de cele în vigoare în iulie anul trecut, la ANRE, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). Actul normativ mai prevede diminuarea cu 30% a posturilor din structurile care oferă suport administrativ, logistic și operațional.
Pe 17 decembrie 2025, în aplicarea legii, președintele ANRE, George Niculescu, a emis un ordin de modificare a Regulamentului privind drepturile și obligațiile membrilor Comitetului de reglementare, ale conducerii și ale personalului angajat al Autorității.
Regulamentul modificat prevede că, prin excepție, începând cu data de 1 ianuarie 2026 și până la negocierea unui nou contract colectiv de muncă, grila de salarizare se aprobă prin decizie a președintelui ANRE. Aceasta din urmă a fost adoptată tot în decembrie, alături de alte dispoziții, privind noua organigramă și criteriile de disponibilizare.
Contractul colectiv de muncă, căruia ″îi ține locul″ deocamdată decizia șefului Autorității, include și valoarea clasei 1 de salarizare, de care depinde întreaga grilă salarială din ANRE.
″Începând cu data de 1.01.2026, salariul de bază corespunzător unei clase de salarizare se determină prin înmulțirea coeficientului de ierarhizare aferent clasei de salarizare respective cu valoarea clasei 1 de salarizare″, scrie în noul Regulament.
Coeficienții pot fi văzuți aici, în josul paginii.
Președintele ANRE are o remunerație lunară egală cu salariul de bază corespunzător clasei 49 înmulțit cu 4,25, vicepreședinții ANRE – clasa 49 x 3,75, iar ceilalți membri ai Comitetului de reglementare și conducerea ANRE – clasa 49 x 3,25.
Anul trecut, indemnizația netă lunară a președintelui ANRE a fost de circa 15.000 lei.
Bugetul ANRE pe 2025 a fost de 261,6 milioane lei, din care 60% (156,7) milioane lei cheltuieli de personal. Autoritatea se autofinanțează, prin contribuții bănești, taxe și tarife percepute de la jucătorii din piețele pe care le supraveghează și reglementează.
Regulamentul modificat, cu aplicare de la 1 ianuarie 2026, mai prevede că ″Salariul de bază se stabilește prin negociere individuală, pornind de la nivelul minim al clasei aferente funcției, cu luarea în considerare a următoarelor criterii: a) nivelul studiilor absolvite; b) vechimea în specialitatea studiilor; c) vechimea în muncă; d) aptitudinile, abilitățile, complexitatea, cunoștințele și competențele necesare exercitării funcției; e) nivelul de responsabilitate asociat funcției; f) performanța profesională″.
Forma anterioară a Regulamentului stipula că ″Diferențierea salariului de bază brut individual se realizează în funcție de următoarele criterii:
– pregătire profesională;
– experiență;
– aptitudini cognitive și comportamentale;
– performanță profesională;
– capacitate de inovație și de soluționare a problemelor;
– complexitate, creativitate și diversitatea activităților;
– judecata și impactul deciziilor;
– influență, coordonare și supervizare;
– contacte și comunicare;
– incompatibilități și regimuri speciale″.
O problemă este însă că, după cum arăta chiar conducerea ANRE în octombrie 2025, în Parlament, contractul colectiv de muncă (CCM) de la nivelul instituției este valabil până la data de 14 octombrie 2026, acesta reglementând structura de salarizare negociată între părți, inclusiv valoarea clasei de salarizare, coeficienții de ierarhizare și limitele minime și maxime corespunzătoare fiecărei funcții.
Șefii ANRE au arătat atunci că au inițiat procedura de consultare și negociere cu reprezentanții salariaților, transmițând invitații oficiale în vederea punerii în acord a CCM cu noile prevederi legale, însă ″consultările nu s-au finalizat printr-un acord, invocându-se prioritatea contractului colectiv de muncă în vigoare și dreptul de aplicare integrală a grilei de salarizare negociate până la expirarea termenului de valabilitate, respectiv până la 14 octombrie 2026″.
În aceste condiții, ANRE a invocat faptul că un contract colectiv de muncă produce efecte doar în limitele legii și nu poate deroga de la o dispoziție legală ulterioară și imperativă.
″Aplicarea legii nu este condiționată de acordul părților, iar refuzul reprezentanților salariaților de a participa la negocierea modificării grilei de salarizare nu suspendă obligația legală a instituției de a pune în aplicare dispozițile imperative″, a spus în Parlament conducerea Autorității.
Aceasta a adăugat că, în lipsa acordului de negociere a CCM valabil până la data de 14 octombrie 2026, noua grilă de salarizare va fi adoptată prin ordin al președintelui ANRE, ca act administrativ de executare a legii.
Astfel că, acum, un număr de 102 salariați ai ANRE au cerut în instanță suspendarea aplicării ordinului de modificare a Regulamentului, precum și a deciziilor privind noua grilă de salarizare și noua organigramă. Drept pârâți în proces figurează ANRE și președintele instituției, George Niculescu.
Primul termen de judecată a fost stabilit pentru data de 22 ianuarie.
Vor urma și acțiuni în anularea actelor administrative menționate.
Contactată de Profit.ro, ANRE a transmis că a luat act de acțiunea în instanță a angajaților, adăugând că are încredere că aceasta va evalua speța ″obiectiv, cu profesionalism și responsabilitate″ și îi va da câștig de cauză.
Reclamanții cu care Profit.ro a luat legătura nu au dorit să comenteze.
″Dintr-un total de 349 de posturi, noua structură organizatorică are alocate 289 de posturi. În urma aplicării procentelor de diminuare a posturilor de specialitate și posturilor suport, a rezultat o tăiere efectivă de 60 de posturi. Concret, acest lucru înseamnă că, în viitor, numărul angajaților ANRE nu fi mai mare de 289 de persoane″, a transmis ANRE, pentru Profit.ro.
Potrivit sursei citate, odată cu aprobarea noii organigrame au fost realizată și reîncadrarea tuturor angajaților în noii funcții și cu noile condiții de salarizare aferente funcțiilor ocupate.
″Astfel, toate salariile și indemnizațiile aflate în plată au fost reduse cu 30%, potrivit prevederilor Legii 145/2025. Din cele 14 contracte de muncă încetate, 9 se realizează cu preaviz, pentru că 5 dintre colegii noștri au solicitat încetarea raporturilor de muncă cu acordul părților începând cu data de 1 ianuarie 2026. Pe această cale, le mulțumim colegilor noștri pentru responsabilitate și cooperare loială″, a spus instituția.
Potrivit acestora, pentru structurile implicate în reorganizare, acolo unde a rezultat un număr al posturilor mai mic decât numărul salariaților, s-a aplicat criteriul competenței profesionale drept criteriu de prioritizare, prin evaluarea profesională realizată pe baza următoarei fișe: 30 de puncte pentru criteriul ”Competență și performanță profesională” (criteriu evaluat pe baza calificativului obținut la ultima evaluare profesională), 10 puncte pentru criteriul ”Conduită profesională și disciplinară” (evaluat pe baza lipsei sau prezenței de sancțiuni disciplinare) și 60 de puncte pentru criteriul ”Evaluare profesională specifică postului” (evaluat pe baza unei testări profesionale de către o comisie în care a fost prezent și un reprezentant al angajaților).
″Foarte important de reținut este că acum ANRE are un set de criterii obiective care guvernează stabilirea salariului. Acest set de criterii a rezultat după ce a fost modificat Regulamentul privind drepturilor și obligațiile membrilor Comitetului de Reglementare și ale personalului angajat al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, care prevedea, încă din anul 2014, la art. 10, niște criterii subiective pentru diferențierea salariului de bază al angajaților. Aceste criterii neobiective conțineau formulări neobișuite și nepotrivite pentru un mediu de lucru integru și profesional, precum ”influență, coordonare și supervizare” și ”contacte și comunicare”. Noul regulament a eliminat aceste elemente subiective″, a conchis ANRE.
Un litigiu pornit tot de la demersurile de aplicare a Legii nr. 145/2025 este în derulare și la ANCOM, după cum a relatat Profit.ro. Legea prevede reducerea cu 10% a posturilor de specialitate și cu 30% a posturilor din structurile care oferă suport administrativ, logistic și operațional, în ANRE, ASF și ANCOM.
Pe 30 decembrie anul trecut, sindicatul și 323 de salariați din cadrul reglementatorului în comunicații au obținut suspendarea, prin ordonanță președințială, a unei decizii privind noua organigramă a instituției, care urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026.
Asta după ce aproape 90 de salariați ANCOM, dintr-un total de 658, au primit avize prin care au fost informați că vor fi disponibilizați.
Și Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a început disponibilizările de personal, ca urmare a implementării noii organigrame la nivelul instituției.
O parte dintre salariații ASF au primit chiar în ultima zi a anului trecut avize de disponibilizare, după cum a scris atunci în exclusivitate Profit.ro, președintele instituției, Alexandru Petrescu, precizând atunci că procesul este în desfășurare.
