Totodată, pentru clădirile existente, renovarea energetică a acestora și transformarea lor în clădiri cu emisii zero are ca orizont de timp anul 2050.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Profit.ro a relatat că, abia în urmă cu un an, autoritățile de la București au pregătit, cu întârziere, transpunerea parțială în legislația românească a unei Directive UE din vara anului 2024, care prevede că, cel târziu de la 1 ianuarie 2025, statele membre ale Uniunii nu mai acordă subvenții de stat pentru instalarea de ″cazane autonome alimentate cu combustibili fosili″, adică pentru montarea de centrale de apartament pe gaze. Autoritățile NU interzic însă instalarea centralelor.
Într-un document văzut de Profit.ro, Ministerul Dezvoltării arată că statele membre sunt încurajate să depună eforturi pentru a elimina treptat cazanele autonome pe bază de combustibili fosiii și, într-o primă etapă, începând din 2025, nu ar trebui să acorde niciun stimulent financiar pentru instalarea de cazane autonome pe bază de combustibili fosili, cu excepția celor selectate pentru investiții, înainte de 2025, în cadrul PNRR.
De altfel, Ministerul Dezvoltării precizează că nu a avut și nici nu are în derulare programe de finanțare care să vizeze, între cheltuielile eligibile, instalarea centralelor individuale de apartament alimentate cu gaz.
Pe de altă parte, Directiva (UE) 2024/1275 prevede la Articolul 7 alin. (1) obligația pentru clădirile noi de a fi clădiri cu emisii zero (ZEB) care intervine astfel:
a) începând cu 1 ianuarie 2028, clădirile noi deținute de organismele publice;
și
b) începând cu 1 ianuarie 2030, toate clădirile noi.
Până la intrarea în vigoare a prevederilor transpuse în legislația națională, se poate concluziona că, doar începând din 1 ianuarie 2028 pentru clădirile noi deținute de organismele publice și apoi, din 1 ianuarie 2030 pentru toate clădirile noi, la proiectarea acestora este necesară respectarea cerințelor privind clădirile cu emisii zero, clădiri care sunt definite ca având o performanță energetică foarte ridicată, care necesită energie egală cu zero sau o cantitate foarte scăzută de energie, și care produc zero emisii de carbon din combustibili fosili la fața locului și emisii operaționale de gaze cu efect de seră egale cu zero sau foarte scăzute.
Anterior punerii în aplicare a cerințelor menționate mai sus, ”statele membre se asigură că toate noile clădiri sunt cel puțin clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero și că ele îndeplinesc cerințele minime de performanță energetică stabilite în conformitate cu articolul 5".
Clădirile cu consum de energie aproape egal cu zero (nZEB) sunt deja definite în legislația națională prin art. 3, punctul 15, din Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, astfel:
„clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, la care consumul de energie pentru asigurarea performanței energetice este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut și este acoperit astfel:
a) în proporție de minimum 30% cu energie din surse regenerabile, după cum urmează:
- în proporție de minimum 10% cu energie din surse regenerabile amplasate la fața tocului;
- în proporție de minimum 20%, cu energie produsă din surse regenerabile certificată prin garanții de origine, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
b) într-o proporție minimă de energie din surse regenerabile amplasate la fața tocului sau în apropiere, prin hotărâre a Guvernului, începând cu anul 2026 ".
”Astfel, până la intrarea în vigoare a prevederilor articolului 7, alineatului 1, litera b) din Directiva (UE) 2024/1275, adică începând cu 1 ianuarie 2030, nu există un text de lege care poate fi interpretat ca limitativ în ceea ce privește utilizarea centratelor individuale de apartament alimentate cu gaz, în clădirile rezidențiale noi”, arată ministerul.
Potrivit acestuia, proiectarea clădirilor noi pentru respectarea cerințelor prevăzute pentru clădirile cu consum de energie aproape egal cu zero (nZEB) este reglementată prin art. 17 alin.(1) din Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor și este obligatorie pentru toate clădirile realizate în baza autorizației de construire emise începând cu 31 decembrie 2020.
”În ceea ce privește clădirile existente, renovarea energetică a acestora și transformarea lor în clădiri cu emisii zero are ca orizont de timp anul 2050, așa cum se specifică prin Considerentul 20 din Directiva (UE) 2024/1275”, mai precizează sursa citată.
În acest moment, în vederea transpunerii în legislația națională a prevederilor aduse de Directiva (UE) 2024/1275, a fost înființat un grupul de lucru interinstituțional aprobat prin ordin de ministru, iar termenul de transpunere este 31 mai 2026.
Informații calificate ca eronate de autorități
Ca urmare, ministerul arată că informațiile cu privire la ”obligația clădirilor cu consum de energie aproape egal cu zero (nZEB) de a avea emisii de CO2 aproape nule sau foarte scăzute este una fără temei legal și conduce la ”interpretări eronate” cu privire la sistemele tehnice de încălzire a spațiilor din aceste clădiri, precum că nu ar putea fi utilizate centralele pe gaz în clădirile nZEB deoarece ele produc emisii de CO2,fiind în mod indirect interzise în toate noile clădiri care trebuie construite conform acestui standard.
”Standardele nZEB prevăd o proiectare pentru clădirile noi care să necesite un consum de energie pentru asigurarea performanței energetice aproape egal cu zero sau foarte scăzut și care să fie acoperit în proporție de 30% din surse regenerabile de energie”, arată ministerul.
Acesta mai subliniază că prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, care stabilesc că întocmirea unui ”studiu privind fezabilitatea din punct de vedere tehnic, economic și al mediului înconjurător a utilizării sistemelor alternative de înalță eficiență, dacă acestea există" nu induc obligativitatea utilizării sistemelor alternative de înaltă eficiență.
”Alegerea acestor sisteme se face, dacă acestea există, doar în urma unui studiu parte a studiului de fezabilitate, care să justifice oportunitatea din punct de vedere tehnic, economic și al mediului înconjurător, a utilizării acestora”, subliniază ministerul.
