Programul de guvernare al PNL, PSD și UDMR - coaliție care, conform documentului obținut de Profit.ro, se auto-intitulează Coaliția pentru Reziliență, Dezvoltare și Prosperitate - prevede extinderea testării anti-COVID prin înființarea de noi centre și asigurarea unui număr lunar de teste gratuite pentru angajații sectoarelor esențiale, pentru o perioadă definită de timp, introducerea oriunde este posibil a regimului de tele-muncă, dar și suspendarea limitată a activităților neesențiale care generează aglomerație.
Ce vor face autoritățile și care este planul strategic pentru salvarea vieții românilor în contextul pandemic actual sunt teme care vor fi anunțate la Videoconferința Profit Health.forum - Sistemul sanitar, între pandemie și criza economică. Unde este pacientul? Ediția a IX-a
Videoconferința, organizată cu sprijinul Bristol Myers Squibb și Nordis Group, programată pentru 9 decembrie, va fi transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
DETALII AICI
MĂSURI URGENTE PENTRU SISTEMUL DE SĂNĂTATE ÎN SCOPUL CONTROLULUI PANDEMIEI COVID-19
▪ Măsurile sanitare cu impact asupra angajaților și activității companiilor trebuie luate în urma consultărilor reale și a participării EFECTIVE a reprezentanților celor implicați sau afectați. Este necesar un parteneriat real între autorități și mediul socio-economic, care să formeze împreună mecanismul național care duce la luarea deciziilor în privința controlului pandemiei.
▪ Măsurile cu impact pozitiv asupra sănătății publice, dar cu efecte negative asupra mediului economic și social, trebuie însoțite de un pachet de măsuri în care trebuie stabilite clar perioada de aplicare, impactul și instrumentele financiare de compensare a efectelor negative.
▪ Restabilirea încrederii în autorități se poate realiza prin aducerea urgentă în prima linie a specialiștilor din sănătate și respectarea recomandărilor lor profesionale. Este esențială profesionalizarea funcțiilor publice cu atribuții în combaterea pandemiei și renunțarea la plasarea unor persoane în funcții publice doar pe baza apartenenței politice.
▪ Ministerul Sănătății trebuie repoziționat ca autoritatea națională care ia deciziile necesare privind sănătatea publică și asistența medicală, necesare pentru controlul pandemiei și pentru asigurarea accesului la servicii de sănătate a tuturor categoriilor de pacienți.
▪ Măsurile legislative pentru combaterea pandemiei trebuie să fie bine delimitate temporal, să fie nediscriminatorii și să nu genereze injustiție socială sau economică. Ele nu trebuie să pună în pericol funcționarea sectoarelor vitale și mai ales a sistemului de sănătate.
▪ Susținerea campaniei de vaccinare trebuie făcută printr-o abordare onestă față de populație. Este necesară regândirea conceptului campaniei de informare privind vaccinarea și adaptarea acesteia pentru diversele categorii sociale și în funcție de mediul de proveniență (rural-urban).
▪ Sprijinul general acordat vaccinării are ca obiectiv atingerea pragului minim de 10 milioane de persoane vaccinate complet într-un interval de 90 de zile. Atingerea acestui prag poate asigura imunitatea colectivă și în România (dacă se iau în considerare și persoanele trecute prin boală) și revenirea în mod sustenabil la NORMALITATE.
▪ Extinderea testării prin înființarea de noi centre și asigurarea unui număr lunar de teste gratuite pentru angajații sectoarelor esențiale, pentru o perioadă definită de timp.
Accesul permanent și echitabil la serviciile de sănătate în context pandemic, dar și post-pandemic implică următoarele obiective majore:
I. Măsuri imediate necesare pentru oprirea valului pandemic, reducerea rapidă a numărului de decese, accesul universal la investigații, tratament și testare; asigurarea accesului neîntrerupt la servicii medicale a pacienților cu boli cronice pentru a evita consecințele dramatice din anul 2020 care au dus la o mortalitate în exces de 20.000 de persoane în intervalul octombrie-decembrie.
Reorganizarea Ministerului Sănătății, reînființarea unei structuri de sănătate publică și a celei de coordonare a intervențiilor pentru asigurarea asistenței medicale și a tratamentului pentru persoanele infectate cu SARS C0V-2 și a celor cu alte patologii.
Pregătirea sistemului de sănătate pentru evitarea repetării situației din valul 4 - dezvoltarea serviciilor ambulatorii de asistență medicală primară și de specialitate (pachet de investigații realizate în ambulator, protocoale de tratament cunoscute și aplicate), structuri de coordonare a asistenței medicale spitalicești la nivel județean, organizarea și realizarea de stocuri ale bazei logistice de aprovizionare și de intervenție, structură de coordonare la nivelul Ministerului Sănătății.
II. Includerea în programul de guvernare și finanțarea prin legea bugetului de stat pentru anul 2022 a priorităților propuse în cadrul coaliției, care să asigure reziliența sistemului de sănătate și accesul sigur la servicii de sănătate și medicamente al cetățenilor români.
III. Finanțarea sistemului de sănătate
Detalierea obiectivelor majore
I. Gestionarea rapidă a situației de criză sanitară. Acțiuni urgente.
I.I. Diagnosticul și tratamentul pacienților COVID-19
1. Accesul facil la diagnostic și tratament al pacienților COVID-19: centre ambulatorii de diagnostic și tratament (ambulatorii de specialitate, centre de permanență) în toate orașele care să ofere consultații, investigații și prescripție rapidă pacienților diagnosticați cu COVID-19.
2. Accesul la medicație antivirală pe bază de prescripție în farmaciile cu circuit deschis.
3. Call-center pentru medicii de familie/ alte specialități care tratează pacienți COVID-19 pentru consiliere profesională (în parteneriat cu societățile profesionale medicale).
4. Stabilirea urgentă a criteriilor de internare în spital a pacienților COVID-19.
5. Constituirea structurii de coordonare a intervenției (MS) și a unității de achiziție, stocare și distribuție a medicației specifice pacienților COVID-19 (MS, DSU, Unifarm).
6. Organizarea unei structuri județene funcționale de coordonare a acordării asistenței medicale, cu reprezentanți ai spitalelor din județ, a DSP și CJ pentru repartizarea pacienților cu COVID-19 și a celor cu boli cronice în funcție de disponibilitatea serviciilor medicale de asistență spitalicească.
7. Stabilirea circuitului pacientului infectat cu SARS CoV-2. Pachet de informații ușor accesibil pentru toți cetățenii (Ce fac dacă am un test pozitiv, dacă sunt contact al unui caz pozitiv? Unde mă adresez? Când și unde mă prezint la medic? De unde procur medicația de care am nevoie?) și încurajarea prezentării timpurii la medic a persoanelor simptomatice.
I.II. Accesul universal la testare este esențial pentru următoarele 60 de zile
8. Asigurarea de teste rapide de calitate corespunzătoare conform listei ECDC, decontabile pe baza unui preț de referință.
9. Organizarea de centre de testare, eventual în spații dedicate în actualele centre de vaccinare.
10. Instruire în vederea testării/ auto-testării gratuite a angajaților nevaccinați în toate instituțiile publice minimum o dată pe săptămână și pentru unitățile sanitare de 2-3 ori pe săptămână.
11. Acces gratuit la testare o dată pe săptămână la centre de testare, medici de familie și ambulatorii de specialitate pentru persoanele asimptomatice.
12. Testarea elevilor, în cazul redeschiderii școlilor și liceelor, dar și a studenților, prin teste din salivă, minimum o dată pe săptămână (redimensionarea necesarului propus inițial de Ministerul Educației, în funcție de acceptabilitate).
I.III. Continuarea campaniei de vaccinare, în paralel cu punerea în funcțiune a unei campanii credibile de informare
13. Campanie de informare dedicată populației generale, părinților, persoanelor din categorii vulnerabile, inclusiv din mediul rural.
14. Comunicare/ informare beneficii vaccinare în parteneriat cu autoritățile locale și angajatorii, reprezentanți ai cultelor, reprezentanți ai mass-media, INSP, societățile profesionale medicale.
I.IV. Set de măsuri non-farmacologice pentru reducerea numărului de cazuri și de decese, ca parte a unui PACT NAȚIONAL DE SOLIDARITATE
15. Autoritățile, cultele religioase, angajatorii și mass-media explică și încurajează regulile de reducere a transmiterii COVID-19.
16. Decalarea reală a programului de lucru pentru reducerea aglomerației în mijloacele de transport în comun, organizarea în schimburi a programului școlar pentru reducerea aglomerației.
17. Introducerea oriunde este posibil a regimului de tele-muncă.
18. Suspendarea limitată a activităților neesențiale care generează aglomerație.
19. Utilizarea certificatului verde european într-o manieră nediscriminatorie, cu acces universal la vaccinare și testare.
I.V. Resursele umane în sănătate
20. Posibilitatea transformării contractelor temporare ale personalului medical angajat în unitățile care tratează pacienți COVID în contracte permanente.
21. Creșterea numărului de locuri în specialitățile deficitare (ATI, boli infecțioase, epidemiologie, pneumologie).
22. Parteneriat cu organizațiile profesionale (CMR, OAMGMAMR) și cu universitățile/ facultățile de medicină pentru sprijinul personalului din unități sanitare și DSP (studenți, rezidenți).
23. Parteneriat de încredere cu mediul universitar medical ca furnizor de instruire și resurse umane înalt calificate și pol de referință în practica medicală.
I.VI Investiții de urgență
23. Prioritizarea investițiilor în structura secțiilor boli infecțioase și ATI, pentru creșterea siguranței pacienților, mai ales prin redimensionarea rețelelor de furnizare a energiei electrice și a oxigenului; reabilitarea de urgență secțiilor de boli infecțioase afectate de incidente majore (Matei Balș, Constanța).
24. Asigurarea sprijinului financiar, dacă este solicitat, pentru furnizorii de oxigen ai unităților sanitare.
25. Sprijinirea producătorilor din industria farmaceutică din România prin măsuri administrative sau fiscale.
II.1. Reziliența sistemului de sănătate; Acces sigur la servicii medicale de bună calitate, pentru fiecare cetățean
1. Rețea națională de centre medicale comunitare. Scop: asigurarea accesului permanent, rapid și neîngrădit al tuturor cetățenilor la asistență medicală primară. Număr centre: 800, dintre care primele 200 în anul 2022. Reprezintă cheia reconstrucției întregului sistem de sănătate. Fiecare centru va angaja și va contracta servicii cu medici de familie, asistenți medicali, moașă, asistenți comunitari și sociali. Se vor dezvolta la nivelul acestor centre serviciile de telemedicină și de medicină dentară.
2. Asigurarea personalului medical necesar în mediul rural și în zone defavorizate
· acordarea unei indemnizații de instalare, a unei locuințe de serviciu și a unui buget de practică medicilor de familie, în colaborare cu autoritățile locale.
· prelungirea, la cerere, a perioadei de activitate a medicilor de familie pensionabili.
· creșterea numărului de locuri alocate specialității de medicină de familie.
· creșterea finanțării pentru angajarea de asistenți medicali comunitari în funcție de nevoile comunității
3. Acces mai bun, în mediul rural și în zonele defavorizate, la medicamente, inclusiv la cele compensate și gratuite
· încurajarea deschiderii de farmacii în mediul rural și în zonele defavorizate, în corelație cu rețeaua națională de centre medicale comunitare.
· aprovizionarea periodică cu unități mobile în zonele isolate.
4. Rețea de centre de asistență medicală ambulatorie de specialitate Scop: creșterea substanțială a accesibilității tuturor cetățenilor, mai ales din orașele mici și din localitățile rurale, la servicii de specialitate de calitate, acces la un pachet complet de investigații paraclinice, spitalizare de zi și servicii conexe serviciilor medicale.
Înființarea în cadrul acestor centre a serviciilor de telemedicină, care vor realiza consultații la distanță și monitorizarea și îmbunătățirea tratamentului pacienților cu boli cronice (cardiovasculare, diabet, afecțiuni pulmonare). Acestor 200 de centre care se vor înființa în orașe li se adaugă cele existente deja în municipii (150), de obicei pe lângă spitale, a căror structură și dotare va fi reanalizată și adaptată unor standarde de calitate pentru întreaga gamă de servicii medicale ambulatorii de specialitate. Astfel de centre pot realiza unele dintre serviciile paraclinice și în parteneriat public-privat.
5. Asistență medicală spitalicească
· asigurarea calității serviciilor medicale spitalicești, comparabile cu un standard european, sub controlul unei instituții profesionalizate și independente
· asistență medicală spitalicească acreditată și clasificată conform realității, introducerea de planuri de conformare cu obiective realizabile
· decontarea serviciilor medicale în funcție de calitatea acestora
· remunerarea medicilor și asistenților în funcție de competență și activitatea realizată
· flexibilizarea modului de normare a activităților medicale în funcție de nevoi
· deducerea TVA de către spitale
· flexibilizarea utilizării paturilor de spital în funcție de adresabilitate, prin crearea de structuri organizatorice cu specialități medicale și chirurgicale înrudite
· încurajarea formării și funcționării de consorții de spitale
· profesionalizarea reală a managementului spitalicesc - management al spitalelor independent și profesionist, în afara influențelor politice, pe baza unor indicatori credibili și măsurabili, care să elimine arbitrariul în aprecierea activității managerului
· modificarea și adaptarea la costurile reale a plății serviciilor medicale spitalicești
· dezvoltarea serviciilor de asistență medicală pentru pacienții critici (infarct miocardic, AVC) în cât mai multe spitale județene
· restructurarea și sprijinirea spitalelor care nu au capacitatea tehnică și profesională medicală să trateze eficient pacienții internați prin includerea în noua rețea națională de centre de asistență medicală ambulatorie de specialitate, numai cu acordul autorităților locale
· aplicarea drepturilor de folosire a limbii materne în domeniul serviciilor medicale, în spiritul Cartei Europene pentru limbile regionale și minoritare ratificată de România
6. Prevenția și programele de sănătate
• Accelerarea derulării programelor naționale de screening și extinderea acestora cu finanțare de la UE, în domeniul bolilor netransmisibile cu cea mai mare incidență în rândul populației României: boli cardiovasculare, diabet zaharat, cancer pulmonar, colorectal, cancer de sân, de col uterin, de prostată, hepatite;
• Dezvoltarea de centre regionale de coordonare a măsurilor de screening și prevenție;
• Aprobarea Planului Național pentru supravegherea și combaterea rezistenței antimicrobiene, implementarea prin instituțiile responsabile (MS, Ministerul Mediului, ANSVSA) și finanțarea în vederea implementării;
• Actualizarea Strategiilor naționale de prevenire și control a infecției HIV/ SIDA și a tuberculozei, reducerea stigmatizării;
• Dezvoltarea, implementarea și finanțarea Planului Național de Control al Cancerului (PNCC) prin abordarea integrată a luptei împotriva cancerului – de la prevenție, screening, diagnostic precoce, acces rapid la tratament, terapii și îngrijire, viață după învingerea cancerului, în concordanță cu Planul European de Cancer;
• Finanțarea și implementarea unor programe și campanii de comunicare de sănătate publică pentru creșterea educației în domeniul sănătății – educație pentru sănătate și încurajarea adoptării unui stil de viață sănătos;
• Introducerea educației pentru sănătate în școli ca disciplină curriculară obligatorie, promovarea deprinderilor preventive și a unui stil de viață sănătos, sprijinite prin măsuri legislative adecvate;
• Evaluarea și îmbunătățirea programelor de sănătate existente, prin asigurarea finanțării corespunzătoare rezultate din evaluarea indicatorilor cost-eficiență și integrarea măsurilor de îmbunătățire în Strategia Națională de Sănătate 2021-2024;
• Măsuri de îmbunătățire a activităților privind sănătatea Mamei și Copilului, în vederea reducerii ratei mortalității materne și infantile în România;
• Elaborare de programe medico-sociale comune între Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii și Protecției Sociale și autoritățile locale.
7. Centrele de îngrijire a persoanelor vârstnice și îngrijirile la domiciliu
Scop: asigurarea de servicii pentru persoanele vârstnice care necesită atât asistență medicală, cât și socială.
Măsuri:
· Dezvoltarea și înființarea de noi centre medico-sociale pentru persoanele vârstnice, încurajarea parteneriatului public-privat în domeniul dezvoltării și profesionalizării centrelor medico-sociale destinate îngrijirii persoanele vârstnice, precum și celor suferinde de boli mintale;
· Adoptarea legislației care să încurajeze îngrijirile la domiciliu și dezvoltarea pentru a le face atractive prestatorilor de astfel de servicii;
· Pregătirea asistenților medicali pentru îngrijiri la domiciliu, în colaborare cu Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Asistenților Medicali și Moașelor din România (OAMGMAMR).
8. Dezvoltarea medicinii școlare, inclusiv prin dezvoltarea unui curriculum de pregătire specific, care să asigure asistență medicală și sprijin pentru informare și educația pentru sănătate în școli
· Sprijinirea autorităților locale pentru angajarea medicilor și asistenților medicali dedicați medicinii școlare, prin finanțare și organizarea de cursuri de instruire, parteneriat cu societatea profesională de profil.
9. Accesul neîngrădit la medicamente esențiale, compensarea/ gratuitatea medicamentelor din programele naționale și a vaccinurilor; reevaluarea politicii medicamentului și încurajarea producției autohtone de produse farmaceutice
· Redefinirea mecanismului de evaluare a tehnologiilor medicale în scopul asigurării accesului pacienților la noi terapii inovative, decontabile din fonduri publice;
· Continuarea și accelerarea procesului introducerii în regim de compensare a medicamentelor inovative;
· Creșterea ponderii consumului de medicamente generice și biosimilare și încurajarea industriei locale producătoare de medicamente să asigure medicamentele deficitare.
10. E-sănătate - Elaborarea și implementarea unei Strategii Naționale de e-Sănătate, cu termene de implementare clare și cu finanțare sustenabilă
• Asigurarea implementării unui sistem informatic integrat vizând principalii furnizori de servicii medicale din sănătate;
• Realizarea Registrelor Naționale de Boli pentru planificarea programelor naționale și a investițiilor și pentru a permite sprijinul deciziilor în domeniul politicilor de sănătate, în baza dovezilor și a medicinei bazate pe rezultat;
• Operaționalizarea Dosarului Electronic de Sănătate (DES), cu calendar și responsabilități clare pentru operaționalizarea și utilizarea DES, instrument medical modern pentru a cărui funcționalitate se are în vedere perfecționarea cadrului legislativ de reglementare;
• Extinderea reglementărilor în domeniul telemedicinei și a serviciilor asociate, prin asigurarea unor norme de reglementare specifice, dar și a resurselor financiare necesare implementării acestui important palier din domeniul sanitar.
11. Exercitarea profesiei medicale
· Reforma rezidențiatului prin coordonarea metodologică a pregătirii de către Universitățile/ facultățile de medicină și farmacie, corelarea locurilor și posturilor scoase la concurs cu proiecția pe 5 ani a specialităților deficitare și a nevoilor de asistență medicală și de resurse umane la nivel local și regional;
· Actualizarea curriculei și bibliografiei de pregătire în rezidențiat și examen în specialitate conform recomandărilor UEMS, atunci când este posibil, pentru ca tinerii medici să poată căpăta competențele necesare practicării medicinei la standardele tehnologice și de calitate actuale;
· Generalizarea ghidurilor de bună practică, pentru a uniformiza practica medical, elaborate de Colegiul Medicilor din România, Comisiile de specialitate și societățile profesionale;
· Ghidurile vor sta la baza structurării și finanțării acțiunilor prioritare ale Ministerului Sănătății și ale programelor naționale;
· Ori de câte ori este posibil, în funcție de specificul fiecărei specialități, vor fi adoptate ghidurile europene și internaționale;
· Ghidurile vor sta la baza elaborării algoritmului de diagnostic și tratament al diferitelor boli, precum și al protocoalelor de diagnostic și tratament în funcție de specificul fiecărei specialități și al fiecărei unități sanitare;
· Includerea ghidurilor dezvoltate la nivel național într-un Monitor Oficial Medical;
· Reforma CMR, ca organism profesional independent.
II.2 Restructurarea sistemului de Sănătate Publică
Se va baza pe o Cartă a Sănătății Publice
Se recomandă înființarea unui Înalt Comitet pentru Sănătate Publică, care să stabilească prioritățile și calendarul României în atingerea obiectivelor de dezvoltare sustenabilă din domeniul sănătății și să ofere expertiză și coordonare în cazul urgențelor de sănătate publică
· Reorganizarea INSP prin acordarea de atribuții de coordonator metodologic și tehnic al Rețelei de Sănătate Publică (DSP-uri județene) și înființarea a încă 2 centre regionale (Constanța și Craiova) față de cele 4 existente, profesionalizarea structurilor de monitorizare și intervenție locală
· Dezvoltarea rețelei de laboratoare de sănătate publică la nivel central și regional
· Dezvoltarea capacității de intervenție în teren, de detecție precoce și de pregătire în cazul urgențelor de sănătate publică la nivel local, regional și național
· Dezvoltarea componentei strategice pentru asigurarea achiziției și distribuției de vaccinuri, dezvoltarea de centre de stocare și distribuție regionale
· Dezvoltarea componentei strategice dedicate asigurării securității transfuzionale; dezvoltarea de centre regionale de testare, prelucrare, stocare și transport ale sângelui și hemoderivatelor.
III. Finanțarea sistemului de sănătate - Principii
• Creșterea finanțării publice pentru sănătate până la cel puțin 0,5% din PIB anual, în scopul apropierii de media UE și finanțării corespunzătoare a sectorului sanitar
• Implementarea bugetării multianuale în sectorul sanitar
• Asigurarea unui grad ridicat de absorbție al fondurilor europene dedicate domeniului sănătății în perioada 2021-2027 și valorificarea acestei oportunități ca o sursă suplimentară de finanțare a sistemului de sănătate din România
• Introducerea de criterii de performanță și sisteme de monitorizare privind utilizarea bugetului alocat sănătății
1. Investiții de 2,4 miliarde de Euro din fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru sporirea accesului la servicii de sănătate pentru dezvoltarea componentei de asistență medicală ambulatorie și îmbunătățirea calității asistenței medicale, precum și modernizarea infrastructurii de sănătate. Asigurarea dotării standardizate a centrelor medicale comunitare și a cabinetelor de medicină de familie în funcție de necesități și disponibilitatea resursei umane calificate.
2. Investiții în sănătate de 2,8 miliarde de Euro din fonduri europene prin Programul Operațional Sanatate pentru:
• construirea spitalelor regionale (Cluj, Craiova, Iași) și alte infrastructuri spitalicești noi cu impact teritorial major
• investiții în dotări pentru îmbunătățirea serviciilor de sănătate din spitale
• creșterea calității serviciilor de asistență medicală primară și comunitară (centre medicale comunitare), a serviciilor oferite în regim ambulatoriu (ambulatorii de specialitate), servicii de reabilitare, paliație și îngrijiri pe termen lung, adaptate fenomenului de îmbătrânire a populației și nevoilor de servicii de sănătate
• digitalizarea sistemului medical
3. Finanțarea corespunzătoare a medicinei de familie, cu o creștere anuală de minimum 0,5% din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate: încurajarea plăților pentru un pachet de servicii preventive oferite de rețeaua de medicină de femilie, inclusiv pentru detecția precoce a bolilor cronice și monitorizarea activă a pacienților
4. Dezvoltarea asigurărilor complementare voluntare de sănătate, prin creșterea ponderii fondurilor private, care să co-finanțeze servicii medicale
• crearea unui cadru legislativ pentru încurajarea și creșterea deductibilității fiscale pentru asigurările complementare de sănătate
• dezbaterea publică a oportunitatea introducerii concurenței în administrarea asigurării obligatorii de bază
• deschiderea către mai multe tipuri de asigurări de sănătate și asiguratori privați
• menținerea rolului statului de reglementator, finanțator și ofertant de servicii de asigurare prin CNAS/ casele județene de asigurări de sănătate
5. Accesarea de fonduri europene pentru sănătate din programele centralizate gestionate de Comisia Europeană EU4Helath, Digital Europe și Horizon Europe
6. Investiții în infrastructura de sănătate prin programe de finanțare ale autorităților locale
7. Stimularea investițiilor în cercetare și inovație în medicină prin:
• Deschiderea de apeluri pentru proiecte naționale de țară, în domeniul cercetării medicale
• Crearea unui fond de inovație în sănătate
• Stimularea procedurilor privind studiile cercetării clinice, ca alternativă de acces la terapii inovative; încurajarea înființării de centre de studii clinice pe lângă Spitalele Județene, în colaborare cu Universitățile/ facultățile de medicină
• Optimizarea și stimularea aprobării studiilor clinice și de cercetare la nivelul Agenției Naționale a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale din România
• Simplificarea procedurilor de achiziție pentru obținerea materialelor și echipamentelor necesare activității de cercetare, prin modificarea corespunzătoare a cadrului legislativ
• Încurajarea întoarcerii în țară a cercetătorilor români ce activează în instituții din străinătate prin granturi de excelență
8. Sprijinirea dezvoltării turismului medical și de wellness din România (ape termale și minerale/ curative, balneologie, centre de recuperare.
