Justiția din România a aprobat recent înființarea oficială a unui partid politic autodeclarat anticomunist, refuzată inițial de prima instanță de judecată pe motiv de încălcare a ordinii de drept constituționale, aducând ca argument inclusiv o hotărâre CEDO din 2005 care a statuat că respingerea cererii de înregistare a unui partid politic... comunist (sic) românesc constituie o încălcare a drepturilor la asociere și liberă exprimare, fiind o măsură disproporționată și nenecesară într-o societate democratică.
Înregistrarea oficială a uneia dintre cele mai noi formațiuni politice, Partidul Corectei Guvernări (PCG), înființat și condus de fostul lider PNȚCD și membru CPUN din anii ’90 Liviu Petrina, nu a fost acceptată de puterea judecătorească decât după ce partidul a eliminat din programul său politic unele exprimări precum "Lichidarea sechelelor instituționale și umane ale totalitarismului marxist" sau "lichidarea cu mijloace drastice a monopolului stângii în domeniul informației", precum și o referință la "legionari".
Inițial, PCG a cerut Tribunalului București acordarea personalității juridice și înregistrarea în Registrul Partidelor Politice în noiembrie anul trecut, însă solicitarea i-a fost respinsă de instanță în decembrie.
Tribunalul a considerat că unele articole din programul partidului sunt susceptibile să încalce Legea partidelor și prevederi constituționale, mai precis pe acelea care statuează că sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri, și că partidele sau organizațiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranității, a integrității sau a independenței României sunt neconstituționale.
Articolele din programul PCG vizate de instanță erau următoarele:
"Lichidarea sechelelor instituționale și umane ale totalitarismului marxist, începând cu corupția, forma de „tranziție” a delincvenței lui intrinseci, prin deposedarea oligarhiei coloniale de sorginte sovietică de statutul politic, patrimonial și social pe care membrii ei și l-au însușit prin crimă, jaf și înșelătorie; reconcilierea națională se poate obține numai prin lustrație".
"Angajarea unui efort substanțial în scopul contracarării monopolului minciunii ce rezultă din hegemonia ideologică iacobino-marxistă în domeniul informației și a tot ceea ce înseamnă presă și comunicare publică. Vom lichida cu mijloace drastice, dacă va fi nevoie, monopolul stângii în domeniul informației și a tot ceea ce înseamnă comunicare publică".
"Vom insista pe lângă organele comunitare (UE, Consiliul Europei etc.) pentru adoptarea unor rezoluții care să trateze sistemul comunist (și variantele sale) în același fel în care au fost tratați naziștii și fasciștii. De asemenea, vom milita pentru recunoașterea ca victime ale comunismului a tuturor celor care au luptat împotriva comunismului, inclusiv a legionarilor care au luptat pe frontul de est și în rezistența din munți".
"Ne simțim obligați să ne implicăm mai hotărât în viața publică, să-i mobilizăm la rezistență și luptă pe toți cei animați de patriotism și de dragoste creștinească față de Aproapele" .
Extras din Hotarârea nr. 69/DEC/P/2018 din 11 decembrie 2018 a Tribunalului București, de respingere a înregistrării Partidului Corectei Guvernări
"Libertatea de asociere reprezinta un drept fundamental, însă partidele politice promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, or „lichidarea cu mijloace drastice, dacă va fi nevoie”, „mobilizarea la rezistență și luptă” , nu sunt idei compatibile cu pluralismul politic, libertatea de exprimare și ordinea de drept. În opinia tribunalului, aceste pasaje inserate în actele de constituire a viitorului partid trebuie reformulate astfel încât să nu constituie o posibilă incitare la ură de clasă, la discriminare sau la violență publică și la nerespectarea legilor țării. Partidele politice contribuie la formarea opiniei publice, așa încât modul de redactare a programului politic trebuie să reflecte un echilibru în apărarea principiilor îmbrățișate de membrii fondatori ai partidului, pluralismul în societatea românească fiind o condiție și o garanție a democrației constituționale", se arată în motivarea deciziei Tribunalului București de respingere a cererii de înregistrare oficială a PCG.
Partidul a făcut apel la decizie, în care a susținut că "presupusa promovare a unor valori nedemocratice în Statutul Partidului și în Programul Politic este o confuzie născută din citarea trunchiată a prevederilor Statutului și Programului Politic, trunchiere de natură a schimba radical sensul celor afirmate de membrii fondatori ca fiind scopul asocierii lor ca partid politic".
Cu toate acestea, PCG și-a modificat articolele din program vizate de prima instanță, ceea ce a determinat curtea de apel să aprobe înființarea oficială a formațiunii.
Extras din Hotarârea nr. 115/2019 din 1 februarie 2019 a Curții de Apel București de admitere a înregistrării Partidului Corectei Guvernări
Extras din Hotarârea nr. 115/2019 din 1 februarie 2019 a Curții de Apel București de admitere a înregistrării Partidului Corectei Guvernări
"Curtea constată că aceste noi modificări și completări ale actelor constitutive ale viitorului partid răspund cerințelor imperative ale Legii nr.14/2003, nemaipunându-se în discuție problema încălcării ordinii de drept, incitarea la violență publică sau nerespectarea Constituției", a apreciat Curtea de Apel București în hotărârea de luna trecută prin care a dispus acordarea personalității juridice și înregistrarea în Registrul Partidelor Politice a PCG.
Instanța de apel a invocat ca argument inclusiv o hotărâre CEDO din 2005 care a statuat că respingerea cererii de înregistare a unui partid politic comunist românesc constituie o încălcare a drepturilor la asociere și liberă exprimare, fiind o măsură disproporționată și nenecesară într-o societate democratică.
Deputații USR Cristian Ghinea și Vlad-Emanuel Duruș au depus recent o propunere legislativă privind interzicerea organizațiilor și propagandei comuniste. La proiect și-a adus contribuția Cristian Vasile, istoric și membru al USR, care a participat la redactarea Raportului final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.
Extras din Hotarârea nr. 115/2019 din 1 februarie 2019 a Curții de Apel București de admitere a înregistrării Partidului Corectei Guvernări
Proiectul USR prevede pedepese cu închisoarea de până la zece ani pentru promovarea ideilor și doctrinelor comuniste, precum și desființarea de drept a organizațiilor cu caracter comunist.
"Este o decomunizare întârziată, dar necesară. Pentru că sunt două fenomene. Comunismul vechi, atât ca structură de oameni care au rămas cu nostalgii și care vorbesc de bine acel regim criminal și fac asta fără niciun fel de timorare. Sigur că ne apărăm democrația, democrația trebuie să fie proprietarul legitim al spațiului public. Pe de altă parte, mai este un curent nou-comunist, de oameni care nu au cunoscut direct acele vremuri, care socializează pe internet, în universități și așa mai departe și care au început să facă o propagandă explicită comunistă. Aceste două genuri de manifestare nu sunt legitime în spațiul public al unei democrații. (...) Această lege pe care o propunem noi nu merge în acea direcție, merge spre evacuarea din spațiul public a acestor idei. Este o formă de limitare a ce se poate vorbi în România? Este! Este necesară? Eu cred că este. Și argumentul este că dacă tot avem pentru un totalitarism, haide să avem pentru amândouă. Dacă România este un spațiu al totalei libertăți de exprimare, atunci haide să renunțăm la tot ce înseamnă criminalizarea propagandei totalitariste. Această situație în care avem doar jumătate de problemă rezolvată este una inacceptabilă, care dă un spor de legitimitate comunismului. Orice comunist poate spune: nu ai voie să fii fascist în România, dar comunist poți. (...) Noi nu putem să stabilim ca țară că protejăm libertatea de exprimare de aici până aici, dar doar în cazul comuniștilor, nu și al fasciștilor. Este o inegalitate de tratament și atenție, eu nu militez să renunțăm la decriminalizarea fascismului. Nu! Ca democrat convins ce sunt, cred că trebuie să existe atât legea care este deja în vigoare, cât și această lege pe care o propunem noi, astfel încât spațiul public să fie protejat", a declarat, pentru Europa Liberă, deputatul USR Cristian Ghinea.
