Guvernul Statelor Unite vrea ca România să poată continua să cumpere armament din SUA în rate, fără avans, precum și cu prefinanțare și garanție de stat americană, deși estw în default cu un credit contractat de la instituții de stat din SUA în urmă cu peste 30 de ani, astfel că Departamentul de Stat de la Washington a propus Congresului ca România să fie exceptată de la o prevedere a legii americane din 1961 privind asistența acordată țărilor străine (Foreign Assistance Act of 1961 - FAA) care stipulează că nu pot beneficia de asistență guvernele care au restanțe mai lungi de 1 an la împrumuturi contractate de la SUA.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat de la Washington, care a dorit să-și păstreze anonimatul, în conformitate cu regulile instituției, a explicat pentru Prrofit.ro situația.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Din anul 2007 încoace, au fost inițiate 4 proiecte de legi de rambursare a restului de restanță, cel mai recent în 2019, însă niciunul nu a fost adoptat. În 2008, dezbaterea în plenul Camerei Deputaților a unui astfel de proiect a fost destul de aprinsă, cu acuzații la adresa Guvernului Stolojan, care a contractat și subîmprumutat creditul în 1992, și cu replici precum ″Vă mărturisesc sincer că, din bumbacul care s-a adus, nu știu dacă am apucat și eu de o pereche de șosete din el″.
Legea FAA prevede însă și că asistența poate continua, dacă președintele SUA, în consultare cu Comisiile de Politică Externă și Buget din Senat și Camera Reprezentanților, apreciază că menținerea sprijinului pentru unul sau altul dintre statele rău-platnice este în interesul național al Statelor Unite. Această prerogativă a președintelui a fost delegată Departamentului de Stat în 1979.
În baza delegării, în urmă cu câteva luni, secretarul de stat adjunct de la Washington din acel moment, Wendy R. Sherman, înlocuită între timp în funcție cu Victoria Nuland, a emis un act oficial prin care a fost propusă exceptarea României și a Uzbekistanului de la aplicarea articolului 620 (q) al FAA, ca fiind în interesul național al SUA. Actul, împreună cu nota sa de fundamentare, a fost remis recent Congresului.
Articolul respectiv, de la aplicarea căruia se vrea exceptarea României, stipulează că printre formele de asistență americană de care nu pot beneficia guvernele în default, se numără și cea prevăzută de legislația SUA a controlului exporturilor de armament. În baza acesteia, în 2021, România a primit statutul ″Dependable Undertaking″, care îi permite să plătească în rate trimestriale și fără avans armamentul achiziționat în baza contractelor de tip ″Guvern la Guvern″ încheiate cu administrația federală de la Washington.
În cadrul acestui tip de contracte, Guvernul SUA garantează în fața producătorilor din industria americană de armament achitarea sumelor aferente comenzilor efectuate de un alt stat. Aceeași legislație (Arms Export Control Act) permite Administrației Federale să prefinanțeze achizițiile militare ale statelor străine de la companii comerciale americane la dobânzi preferențiale, ca formă de asistență.
Cele mai importante achiziții militare ale României de la Statele Unite, constând în sistemele de rachete Patriot și HIMARS, precum și în avioanele multirol F-16, au fost efectuate în baza acestui tip de contracte ″Guvern la Guvern″. Prin aceeași procedură se dorește și cumpărarea de avioane F-35, de tancuri Abrams și de rachete anti-navă NSM.
Extras din Foreign Assistance Act of 1961 - FAA
″România este un puternic aliat NATO și un partener strategic al Statelor Unite. România găzduiește aproape 3.000 de militari ai SUA și este lider în promovarea unei prezențe mai puternice a SUA și a NATO în regiunea Mării Negre. Asistența din partea SUA sprijină Guvernul României în întărirea capabilităților sale de apărare și a interoperabilității cu NATO a acestora. Exceptarea de la aplicarea articolului 620 (q) al FAA va permite Statelor Unite să continue să sprijine România, inclusiv pentru reducerea efectelor negative ale războiului neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei, și pentru crearea de oportunități de parteneriat cu Statele Unite″, a declarat, pentru Profit.ro, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat de la Washington, care a dorit să-și păstreze anonimatul, în conformitate cu regulile instituției.
Acesta nu a dat detalii despre creditul sau creditele contractate de la SUA în privința cărora România înregistrează restanțe, spunând că întrebarea trebuie pusă Guvernului român. Contactat de Profit.ro pentru detalii în acest sens, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la București nu a transmis niciun răspuns până în momentul publicării acestui articol.
Extras din Arms Export Control Act
Însă, potrivit informațiilor Profit.ro, statul român nu a rezolvat nici până în prezent problema datoriei neachitate de peste 6 milioane de dolari față de Administrația de la Washington, legată de bumbacul importat de mai multe firme românești din SUA în anii ’90, deși a primit un avertisment în acest sens de la Ambasada Statelor Unite la București încă din urmă cu 6 ani, după cum a relatat Profit.ro.
În 1992, Guvernul SUA, prin Departamentul Agriculturii și Commodity Credit Corporation (CCC), a acordat Guvernului României un credit comercial în valoare de aproape 10 milioane dolari, pe termen de 30 de ani, cu 6 ani perioadă de grație, cu o dobândă inițială de 2% pe an, iar ulterior de 3% pe an, pentru cumpărarea de bumbac fibră din Statele Unite. Importatorii de bumbac mandatați de Ministerul Industriei de la București, cărora li s-au subîmprumutat banii, au plătit dobânzile la credit până în anul 1998 inclusiv, după care, odată cu scadența primelor rate de capital, au încetat plățile, motivând că întreprinderile cărora le-au vândut bumbacul american importat nu au achitat contravaloarea acestuia.
O parte din datoria rămasă, în sumă totală de circa 2,5 milioane dolari, a fost plătită de la bugetul de stat, în baza unor acte normative aprobate în anii 2000, 2001, 2004 și 2006. Toate cele 5 firme românești importatoare de bumbac care au beneficiat de creditul american au fost radiate între timp, după ce au intrat în faliment, nemaiputându-se recupera nimic de la ele.
Legislația de organizare și funcționare a Ministerului Economiei prevede și în prezent că, printre atribuțiile instituției, se numără ″realizarea acțiunilor, în calitatea de minister de resort și ordonator principal de credite, pentru (…) îndeplinirea obligațiilor restante de plată ale României aferente împrumutului acordat de Guvernul Statelor Unite ale Americii, prin Departamentul Agriculturii și Commodity Credit Corporation (CCC)″.
