Procurorii DIICOT cer aviz de la președinte pentru urmărirea penală a foștilor miniștri Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu și Gheorghe Pogea, în dosarul Rompetrol 2.
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a transmis, marți, Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție referatul și documentația din care rezultă că foștii miniștri Claudiu Mihai Tănăsescu, Ioan Dan Popescu, Sebastian Vlădescu și Gheorghe Pogea ar fi suspectați de comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat și complicitate la delapidare, în vederea sesizării președintelui Klaus Iohannis pentru formularea cererii de urmărire penală a acestora, scrie News.ro.
“În cauză există suspiciunea rezonabilă că în perioada septembrie-octombrie 2003, ministrul Finanțelor Publice, Tănăsescu Claudiu Mihai și ministrul Economiei și Comerțului, Popescu Ioan Dan, și-au exercitat cu rea credință atribuțiile de serviciu, în urma unei înțelegeri cu Patriciu Dan Costache, George Philip Stephenson și Nicolcioiu Alexandru, în sensul inițierii și promovării OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale SC Rompetrol Rafinare SA la data de 30.09.2003 în cuantum de aproximativ 603.000.000 USD au fost convertite în obligațiuni subscrise de către Ministerul Finanțelor Publice.
Urmare a activității infracționale derulate de către cei doi, la data de 24.10.2003, în ședința de guvern a fost adoptată OUG 118/2003 cu nerespectarea dispozițiilor HG 555/2001 și a Legii 24/2000, nefiind respectate niciuna dintre etapele obligatorii prevăzute în cele două acte normative. În acest sens, de menționat faptul că nota de fundamentare a OUG 118/2003 a fost prezentată pentru avizare Ministerului Justiției la data de 27.10.2003, conținutul acesteia fiind însă diferit de conținutul notei de fundamentare ce a stat la mapa actului normative”, arată DIICOT într-un comunicat de presă.
Dan Ioan Popescu ar fi continuat să sprijine grupul infracțional organizat inițiat de Dinu Patriciu și după încetarea calității de ministru, depunând mărturie în cauza arbitrală a ARB/06/03, pendinte în fața Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor Relative la Investiții (ICSID), în favoarea Rompetrol Group, declarație în care a făcut afirmații neadevărate.
Sebastian Vlădescu, ministrul Finanțelor Publice în perioadele 22 august 2005 - 5 aprilie 2007, 23 decembrie 2009 - 3 octombrie 2010, precum și Gheorghe Pogea, ministrul Finanțelor Publice în perioada 22 decembrie 2008 – 23 decembrie 2009, cu rea-credință, nu au respectat dispozițiile articolului 8 alineatul 2 din OUG 118/2003 modificată prin Legea 89/2005, potrivit cărora “ în termen de 6 luni de la data emiterii, prin hotărâre a Guvernului, obligațiunile vor fi înregistrate la Oficiul de Evidență a Valorilor Mobiliare pentru tranzacționarea acestora pe piețele reglementate, în condițiile regulamentului aprobat în acest scop de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare" și au blocat adoptarea hotărârii de guvern care să permită vânzarea obligațiunilor pe Bursa de Valori București, iar statul român să-și recupereze creanțele, susțin procurorii.
În dosarul Rompetrol 2, procurorii DIICOT au pus sechestru asigurător pe bunuri și acțiuni ale companiilor Kaz Munay Gas, Oilfield Business Solutions și Rompetrol Rafinare, până la suma totală de peste 1,7 miliarde de lei, 290 de milioane de dolari și aproape 35 de milioane de euro.
CITEȘTE ȘI Rottco formează o rețea de distribuție de carburanți pornind de la stațiile deținute de benzinarii independenți Anchetatorii au dispus, în 22 aprilie, schimbarea încadrării juridice și efectuarea în continuare a urmăririi penale față de 14 suspecți, pentru constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, înșelăciune, delapidare, evaziune fiscală și complicitate la aceste fapte, precum și spălare de bani.
De asemenea, cei 14 suspecți sunt urmăriți penal și pentru manipularea pieței de capital prin tranzacții sau ordine de tranzacționare “care dau sau ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau prețul instrumentelor financiare, care mențin prin acțiunea uneia sau a mai multor persoane acționând împreună, prețul unuia sau al mai multora instrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial, utilizare a informației privilegiate”.
Prin aceeași ordonanță s-a dispus introducerea în cauză ca părți responsabile civilmente a Kaz Munay Gas International NV, SC Oilfield Exploration Business Solutions SA și SC Rompetrol Rafinare SA, a precizat DIICOT.
Potrivit procurorilor, în 1998, mai multe persoane au constituit un grup infracțional organizat transfrontalier care a avut drept scop desfășurarea unor ample activități infracționale în vederea inducerii în eroare a autorităților române cu ocazia încheierii și derulării unor contracte de privatizare, folosirea și însușirea sumelor de bani ce erau destinate bugetului consolidat al statului, neevidențierea în actele contabile ale societăților pe care le controlau a operațiunilor comerciale efectuate și a veniturilor realizate, spălarea sumelor de bani rezultați din activitățile infracționale și externalizarea fondurilor astfel obținute din activitățile infracționale.
Anchetatorii susțin că grupul infracțional a urmărit dispariția creanțelor statului din evidența contabilității publice (creanțele Libia și Turkmenistan) delapidarea sumelor cuvenite bugetului de stat și însușirea acestora de către persoane care făceau parte din grupul Rompetrol, în acest sens fiind adoptată în 2003 și o OUG prin care obligațiile bugetare restante ale Rompetrol Rafinare, în valoare de aproximativ 603 milioane de dolari, au fost convertite în obligațiuni subscrise de către Ministerul Finanțelor Publice.
Dosarul Rompetrol 2 este disjuns din cel în care au fost deja condamnate 12 persoane și în care a fost judecat și Dinu Patriciu.
În dosarul inițial Rompetrol, Curtea de Apel București i-a condamnat definitiv, în octombrie 2014, pe fostul senator Sorin Roșca Stănescu, la doi ani și patru luni de închisoare, și pe fostul ministru Sorin Pantiș. la doi ani și opt luni de închisoare, în ambele cazuri pedepsele fiind dispuse cu executare.
În cazul omului de afaceri Dinu Patriciu judecătorii Curții au încetat procesul penal, ca urmare a decesului acestuia și au lăsat nesoluționată partea civilă legată de acesta.
