Licitația corvetelor destinate Marinei Militare Române, de peste 1 miliard de euro, rămâne controversată și după ce asocierea Șantierul Naval Constanța - Naval Group a fost anunțată oficial câștigătoare a contractului, documente de la CNSC, unde procedura a fost contestată, relevând că Ordonanța de Urgență 114/2011, care reglementează atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității și care include obligații de anulare a contractului și principii precum nediscriminarea, transparența, eficiența utilizării fondurilor publice și asumarea răspunderii nu este considerată de autorități ca aplicabilă în acest caz.
Licitația face obiectul mai multor suspiciuni prin care sunt reclamate nereguli, fiind una extrem de controversată, în contextul în care șeful Departamentului pentru Armamente din Ministerul Apărării, cel care a sesizat Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel pentru "suspiciuni rezonabile" privind derularea în deplină legalitate a licitației corvetelor, a fost demis recent la propunerea ministrului de resort.
De asemenea, la acest moment, dosarul corvetelor a ajuns la Direcția Națională Anticorupție.
Naval Group (Franța), Damen (Olanda) și Fincantieri (Italia) au fost cei trei competitori în această licitație.
Fincantieri a sesizat Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) asupra licitației, iar instituția a suspendat procedura pentru a analiza o serie de nereguli, sesizarea fiind însă ulterior retrasă.
Documente de la CNSC, respectiv punctul de vedere trimis de Ministerul Apărării prin Romtehnica drept întâmpinare la contestație, indică însă că ministerul consideră că OUG 114/2011 NU este aplicabilă la o astfel de procedură, ci o tratează ca pe o procedură specifică reglementată de HG 48/2018 privind aprobare circumstanțelor și a procedurii specifice aferente programului de înzestrare esențial “Corveta Multirol”
Deci, conform cele transmise de minister prin Romtehnica, procedura este exceptată de la aplicabilitatea dispozițiilor OUG 114/2011, în schimb CNSC atenționează că atât OUG 114/2011, cât și Legea 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică sunt aplicabile la o astfel de procedură.
"Dacă autoritatea contractantă a considerat ca OUG 114/2011 nu se aplică la o astfel de procedură, este aproape sigur că nu a ținut cont de acea prevedere și, automat, nu a respectat-o. Acum, la lumina unei decizii a CNSC, pe care autoritatea contractantă nu a contestat-o, din care reiese că, din contră, OUG 114/2011 este perfect aplicabilă, autoritatea ar trebui să atace în instanță decizia CNSC demonstrând că OUG nu se aplică sau, în caz contrar, are obligația de a analiza din nou toată procedura verificând dacă au fost încălcări la aceste prevederi. Fără acest demers, oricine care a pus vreo semnătură ulterior deciziei CNSC poate fi acuzat de abuz în serviciu", apreciază experți din domeniu.
Ordonanța respectivă prevede, printre altele, că autoritatea contractantă are obligația de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publică în următoarele cazuri:
a) dacă au fost depuse numai oferte inacceptabile și/sau neconforme;
b) dacă nu a fost depusă nicio ofertă sau dacă au fost depuse oferte care, deși pot fi luate în considerare, nu pot fi comparate din cauza modului neuniform de abordare a soluțiilor tehnice și/ori financiare;
c) dacă abateri grave de la prevederile legislative afectează procedura de atribuire sau dacă este imposibilă încheierea contractului.
În sensul prevederilor alin. (1) lit. c), prin abateri grave de la prevederile legislative se înțelege:
a) criteriile de calificare și selecție, precum și criteriul de atribuire sau factorii de evaluare prevăzuți în cadrul invitației/anunțului de participare, precum și în documentația de atribuire au fost modificați;
b) pe parcursul analizei, evaluării și/sau finalizării procedurii de atribuire se constată erori ori omisiuni, iar autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a adopta măsuri corective fără ca acestea să conducă la încălcarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a)-f).
Actul normativ, considerat de minister ca inaplicabil în acest caz, include și o serie de principii:
a) nediscriminarea;
b) tratamentul egal;
c) recunoașterea reciprocă;
d) transparența;
e) proporționalitatea;
f) eficiența utilizării fondurilor publice;
g) asumarea răspunderii.
