Guvernul va introduce în legislația națională cote obligatorii pentru preluarea spre asistență a tuturor persoanelor ce obțin o formă de protecție, autoritățile locale fiind obligate să le asigure refugiaților o locuință socială în aceleași condiții ca și cetățenilor români. Dacă nu poate primi o locuință socială, persoana refugiată va închiria o locuință și va primi de la stat până la 50% din valoarea chiriei, pentru maximum 1 an.
Executivul vrea să modifice până la sfârșitul anului normele metodologice de aplicare a Ordonanței de Guvern nr. 44/2004 privind privind integrarea socială a străinilor care au dobândit protecție internațională sau un drept de ședere în România, în scopul sprijinirii accesului străinilor, de către autoritățile publice locale, la asistență socială și medicală, precum și la educație.
Astfel, se are în vedere "adaptarea legislației în domeniul integrării cetățenilor statelor terțe în România prin descentralizarea serviciilor și dezvoltarea capacității autorităților locale de a prelua și integra persoane din grupul țintă, respectiv introducerea în legislația națională specifică a unor cote obligatorii la nivel național pentru preluarea spre asistență conform cadrului legal a tuturor persoanelor ce obțin o formă de protecție", se arată într-un document guvernamental.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Potrivit sursei citate, propunerea aparține Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), ar urma să fie finanțată de la bugetul de stat, presupune "adaptarea procedurilor interne ale autorităților cu atribuții în domeniul integrării" și va fi implementată de IGI, prin consultare cu ministerele Muncii, Educației și Sănătății și cu autoritățile locale.
Ordonanța de Guvern nr. 44/2004 prevede că Oficiul Național pentru Refugiați, în cadrul unor programe derulate în comun cu autoritățile administrației publice locale și cu organizațiile neguvernamentale, poate pune la dispoziție spații suplimentare de cazare persoanelor care participă la programele de integrare, iar în acest sens, Oficiul Național pentru Refugiați poate încheia convenții de colaborare cu autoritățile administrației publice locale și cu organizațiile neguvernamentale, în condițiile legii.
"Autoritățile administrației publice locale au obligația de a asigura, în limita resurselor disponibile, o locuință socială persoanelor care au dobândit o formă de protecție în România și care urmează să se mute în comunitatea respectivă, în aceleași condiții ca și cetățenilor români. În situația în care autoritățile administrației publice locale nu pot asigura o locuință socială, beneficiarul formei de protecție poate închiria o locuință în cadrul comunității locale respective, pe bază de contract de închiriere. Oficiul Național pentru Refugiați subvenționează chiria locuinței cu până la 50% din valoarea chiriei, în măsura fondurilor disponibile, pentru o perioadă de maximum un an", mai stipulează actul normativ citat.
Primăriile mai au obligația de a sprijini accesul străinilor care au dobândit o formă de protecție în România la asistență socială și medicală și la educație.
Normele metodologice ale Ordonanței prevăd că primăriile pot pune la dispoziție spații de cazare pe baza plății unei chirii stabilite la nivel local pentru spațiile de locuit aflate în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale. Aceleași norme prevăd că locuințele sociale sunt repartizate străinilor care au dobândit o formă de protecție în România de către autoritățile administrației publice locale competente, pe baza criteriilor de eligibilitate aplicabile cetățenilor români.
Potrivit unui studiu al ASE de anul trecut, deși primăriile au obligația legală de a sprijini accesul străinilor care au dobândit o formă de protecție în România la asistență socială, medicală și educațională, se poate vorbi despre "lipsa de interes" a autorităților locale în acest sens.
"Implicit, putem presupune că lipsa de pregătire în managementul de proiect împiedică autoritățile locale să aplice pentru fonduri UE nerambursabile în acest scop", se afirmă în studiu, care recomandă "efectuarea de training pentru autoritățile locale în privința accesării de fonduri dedicate migrației în România, pentru ca ele să dobândească competențele necesare pentru a derula la nivel local procesul de integrare socială (a refugiaților – n.r.) cu finanțare prin fonduri UE nerambursabile".
De altfel, și în documentul guvernamental citat se vorbește despre "promovarea utilizării fondurilor UE pentru recepția, educația, accesul la locuințe, servicii medicale și infrastructuri sociale destinate resortisanților țărilor terțe".
Potrivit IGI, 2.138 de persoane au solicitat în 2018 acordarea protecției internaționale din partea statului român, în 464 de cazuri fiind recunoscut statutul de refugiat sau acordată protecție subsidiară. Un număr de 1.146 de beneficiari ai unei forme de protecție au fost înscriși în programele de integrare, iar peste 3.000 de migranți au fost consiliați prin Centrele Regionale Integrate.
Dintre străinii înscriși în programele de integrare, cei mai mulți provin din Siria (470), Irak (467) și Afganistan (67).
