Guvernul Ciolacu 2 își propune reforme fiscale de consolidare fisca-bugetară, dar și „renașterea industrială prin productivism” și „patriotism economic”.
Reformele privind consolidarea fiscal bugetară, promise de Guvernul Ciolacu 2, sunt reprezentate de „consolidare fiscal-bugetară în 7 ani pentru o Românie puternică în UE, conform angajamentelor privind setul de reforme și investiții asumate prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu al României”.
Noul Executiv promite un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB pe termen mediu, creșterea colectării veniturilor bugetare și reducerea evaziunii fiscale. Așa cum s-a promis anterior, se vizează reducerea numărului de ministere și agenții, precum și numărului de secretari de stat, arată Digi 24.
La reformele privind sustenabilitatea datoriei guvernamentale, Executivul își asumă menținerea datoriei guvernamentale brute pe termen mediu sub valoarea de 60% din PIB și a celei nete sub 55% din PIB, în conformitate cu regulile fiscal-bugetare europene.
Vezi aici programul de guvernare
La acest capitol, se mai promite:
- Asigurarea sustenabilă a necesarului de finanțare al administrației centrale și locale, minimizând costurile și riscurile asociate portofoliului datoriei.
- Finanțare netă relativ echilibrată din surse interne și externe.
- Dezvoltarea în continuare a pieței interne a titlurilor.
- Accesarea piețelor externe de capital, diversificarea bazei de investitori și utilizarea instrumentelor financiare derivate.
- Utilizarea emisiunilor de obligațiuni verzi în vederea finanțării proiectelor viitoare
Reforma fiscală promisă de noul Executiv cuprinde menținerea cotei unice de impozitare în următorii 4 ani, precum și o creștere a veniturilor publice cu 1,1% din PIB în anul 2025 (fără impactul majorării plafonului neimpozabil al pensiilor, pe baza studiului privind impozitarea, realizat de Banca Mondială).
Alte promisiuni fiscale:
- Actualizarea redevențelor aferente resurselor naturale/minerale date în exploatare pe bază de licență de exploatare operatorilor economici.
- Operaționalizarea proiectului Neptun Deep și asigurarea încasării de accize și redevențe aferente exploatării gazelor naturale, începând cu anul 2027.
- Operaționalizarea unui sistem informatic de evaluare a proprietăților supuse impozitului pe proprietate.
- Reducerea taxării activităților independente.
- Menținerea pragului de impozitare de 500.000 de euro pentru microîntreprinderi.
- Creșterea contribuției la Pilonul 2 de pensii de la 4,75 la 6% în patru ani, cu precădere în a doua parte a perioadei.
- Reducerea la jumătate a contribuției CASS pentru un părinte cu 3 sau mai mulți copii în întreținere.
- Reformarea politicii fiscale în privința impozitului pe dividende, „cu obiectivul de a permite angajatorilor să distribuie o parte din dividende sub formă de acțiuni către angajați, ceea ce va stimula în mod direct dezvoltarea companiilor prin motivarea angajaților”
Guvernul Ciolacu 2 a mai inclus în programul de guvernare reducerea etapizată a taxelor și impozitelor pe muncă. Astfel, se propune reducerea poverii fiscale pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici și a familiilor cu copii (cu menținerea sumei de 300 de lei scutită de taxe din salariul minim); scutirea de la plata CASS pentru elevii și studenții care ocupă un loc de muncă/internship în timpul studiilor, cu vârsta mai mică de 26 de ani; scutirea de CASS și opțiune la plata CAS pentru pensionarii care au stagiul complet de cotizare contributiv și se angajează pe un loc de muncă.
În programul de guvernare se mai menționează reforme privind creșterea colectării veniturilor la buget și reducerea evaziunii fiscale, modernizarea ANAF și creșterea cu 50% a încasărilor din arieratele la bugetele pe care ANAF le administrează, precum și introducerea unor mecanisme de compensare a datoriilor statului cu creanțele acestuia față de sectorul privat, doar pentru contribuabilii buni platnici, care au taxele și impozitele plătite la zi.
„Renașterea industrială prin Productivism – un model de creștere economică bazat pe investiții, scheme de ajutor de stat și garanții”, așa cum arată programul, include investiții de peste 155 miliarde de euro în următorii 5 ani, cu accent pe infrastructură de transport, mediu, educație, sănătate, tehnologie și industrii competitive. De asemenea, 10 miliarde de euro ar fi destinați unor scheme de ajutor de stat pentru investiții și garanții în industrii de înaltă tehnologie și ajutoare de stat ad-hoc, precum industria auto, industria chimică, industria farmaceutică, industria alimentară, metalurgie, materiale de construcții, apărare și energie.
În ceea ce privește „patriotismul economic”, Executivul promite stimularea creării de companii campioni regionali: „schemă de ajutor de stat pentru investiții greenfield mai mari de 150 milioane de euro în industria prelucrătoare, creatoare de locuri de muncă stabile și bine plătite (grant 25% din valoarea investiției, subvenționarea parțială a dobânzii, procedură de avizare accelerată pentru toate documentele necesare). Reducerea cu minimum 20% a numărului de avize și documente necesare și digitalizarea completă a procedurilor de raportare. Transformarea companiilor mari producătoare de energie și gaz în campioni regionali. Extinderea IMM Invest pentru încurajarea creditării în sectoarele industriale strategice și pentru companiile cu o componentă puternică de export. Program de sprijinire a internaționalizării companiilor românești prin scheme de garanții pentru extinderea prezenței pe piața regională, inclusiv pentru construirea sau achiziția de capacități noi de producție”.
Se mai vizează industrializarea României și reducerea decalajelor de dezvoltare, programe de locuințe și credite pentru tineri și Dezvoltarea piețelor financiare.
