Astfel, în câțiva ani nu va mai avea cine să înlocuiască oamenii care ies la pensie.
În aceste condiții, consideră premierul, trebuie crescută vârsta de pensionare la toate categoriile de personal care beneficiază de pensionare anticipată.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că ”în toate acțiunile pe care le derulează Guvernul, ținta noastră este să atingem jaloanele care sunt în momentul de față nerespectate, iar cele care sunt respectate, prin modificările care se fac, să nu ducă la redeschiderea acestora”.
”Intenția noastră este să facem absorbția de fonduri europene, iar atingerea jaloanelor și respectarea lor este o țintă importantă”, a menționat premierul.
În ceea ce privește angajații din domeniile Apărare și Ordine Publică, premierul afirmă că discuția comportă două aspecte.
”Primul este legat de necesitatea de a crește vârsta de pensionare pentru toate categoriile de angajați din România care beneficiază într-o formulă sau alta de pensionare anticipată. Și am mai spus și spun, țara noastră nu își mai permite să pensioneze oameni la 48, 49, 51, 52 de ani. Acesta este adevărul”, afirmă Ilie Bolojan.
Acesta a avertizat că este o problem care ține de sustenabilitatea sistemului de pensii în anii următori.
”Trebuie să creștem vârsta de pensionare. Acesta este fondul problemei. Ministerele care sunt responsabile vor veni cu propunere în acest sens, iar, așa cum s-a întâmplat și la magistrați, și în aceste zone, pentru cei care astăzi îndeplinesc vârsta de pensionare, va fi o perioadă tranzitorie și dânșii vor putea să opteze pentru pensionarea după actuala lege, fără să fie afectați de noile prevederi.
Pentru că, așa cum știți, prevederile noi au acțiune doar pentru viitor”, a mai declarat Bolojan.
Premierul a atras atenția, însă, că ținta Guvernului este ca, în următorii ani, în fiecare an, vârsta medie de pensionare în aceste sisteme să crească, ”pentru că nu mai e cine să înlocuiască oamenii care ies la pensie din România”.
”Noile generații sunt de trei ori mai mici decât cele care ies la pensie și, practic, piramida este inversată în totalitate. Trebuie să luăm aceste măsuri, atât din punct de vedere al corectitudinii, al sustenabilității, dar și pentru a avea niște sisteme eficiente”, a mai declarat Ilie Bolojan.
Luna trecută, premierul arătat că vârsta de pensionare trebuie crescută, dar numai pentru situațiile în care există posibilitatea pensionării anticipate.
”Pentru a evita luarea unei decizii, s-a constituit o minoritate de blocaj, dacă pot să spun așa, care a amânat această decizie. Sper să se găsească resorturile și înțelepciunea ca pe data de 16, deci în această lună, să se ia o decizie, având în vedere că am căutat să respectăm toate prevederile constituționale legate de deciziile anterioare a recursii în ceea ce privește pensiile magistraților”, a afirmat Ilie Bolojan, la Digi24.
El a adăugat că speră să se ia o decizie favorabilă, pentru că acest proiect de lege nu este gândit împotriva unei categorii, nu este gândit să rezolve un aspect de imagine și nu este ambiția unei persoane sau unui guvern.
”Pur și simplu este o problemă care ține de o minimă justețe socială. Nu poți să pensionezi oameni la 48, 52 de ani cu pensie cât ultimul salariu, în condițiile în care oamenii lucrează din greu până la 65 de ani, în condițiile în care sistemul nostru de pensii nu funcționează decât cu infuzii puternice de la bugetul de stat și dacă vrem să avem o economie mai puternică în anii următori, trebuie să avem mai mulți oameni care lucrează în economia reală.
Deci, că ne place, că nu ne place, trebuie să creștem vârsta de pensionare pentru situațiile în care există posibilitatea pensionării anticipate și să avem mai mulți oameni, pentru că nu mai avem cu cine să-i înlocuim și altfel nu putem să creăm condiții pentru dezvoltarea în anii următori în România și să avem un sistem de pensii care este sustenabil”, a explicat premierul.
El a apreciat însă că este anormal să se procedeze în acest fel, prin neasigurarea cvormului de două treimi la CCR.
”Problema în astfel de situații este că e anormal să procedezi din felul acesta, în general într-un complet, într-o astfel de instanță, să spunem, nu adopții tactici politice de blocaj, de amânare. Aici, pur și simplu, rămâi și iei decizii, sigur, argumentând, găsind o formulă sau alta, în așa fel încât dacă tot ești plătit cu o sumă bună la nivelul României, atunci să-ți faci datoria, inclusiv fiind prezent la ședințe și luând decizii, așa cum îți dictează Conștiința, în mod evident”, a mai spus premierul.
Întrebat de posibilitatea unei modificări legislative care să schimbe felul în care funcționează Curtea Constituțională, pentru a fi evitate astfel de blocaje, Bolojan a opinat că nu există o masă critică din pucnt de vedere politic în acest moment.
”Nu cred că există astăzi o masă critică pentru a modifica legislația, pe de-o parte, și atunci trebuie văzut cum vor evolua lucrurile, dar eu cred că în luna ianuarie sunt toate condițiile, pentru că acest proiect nu este de iar de astăzi, este de ceva timp acum, practic este din vară în discuție, deci nu este un subiect care are nevoie de analize spectaculoase, este discutat de foarte multe ori, datele sunt cât se poate declare. Cred că este un proiect corect pentru societatea românească, care creează premizele pentru a elimina niște nedreptăți care s-au acumulat în acești ani. Nicăieri nu mai există astfel de lucruri și trebuie să le corectăm.
Cei patru judecători numiți de PSD nu au intrat nici în 29 decembrie în sala de deliberări. Următorul termen a fost stabilit pentru 16 ianuarie, ceea ce înseamnă că legea, care trebuia să intre în vigoare de la 1 ianuarie, nu poate fi aplicată.
Curtea Constituțională a amânat din nou decizia în privința reformei pensiilor magistraților, din lipsă de cvorum.
Judecătorii Bogdan Licu, Mihai Busuioc, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga, care duminică au părăsit ședința CCR pentru a bloca luarea unei decizii, au refuzat să intre și luni dimineață în sala de deliberări. Următorul termen a fost stabilit pentru data de 16 ianuarie, într-o vineri, prin urmare, actul normatic NU mai poate intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026, cum era prevăzut.
”Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că în ședința de ieri, 28 decembrie, plenul a început în formație completă, dar s-a diminuat pe parcursul ședinței. Azi nu s-a întrunit deloc”, a declarat președinta CCR, după ședința în care nu a fost întrunit cvorumul.
Simina Tănăsescu a mai spus: ”Prevederea legală stabilește că întreruperea ședinței poate fi realizată dacă este cerută de un judecător, iar pe fond cererea e justificată pentru o mai bună analiză. Nu pot să confirm sau să infirm nimic de această solicitare. Am văzut speculații privind un eventual studiu de impact sau astfel de lucruri, precizez că studiul de impact este reglementat, nu e o noutate. CCR are o constantă jurisprudență, studiile de impact nu sunt criterii pentru analiza constituționalității legilor. Ar putea fi utile, dar jurisprudența arată că studiul de impact nu e relevant în analiza noastră. În cauza de față, obiectul controlului și sesizarea adresată sunt publice. Studiile de impact nu fac obiectul acestui dosar”.
Conform unor surse citate de Hotnews, cei patru judecători au cerut amânarea unei decizii până în 15 ianuarie, motivând că au nevoie de timp să studieze legea. De asemenea, au cerut să se solicite un studiu de impact a legii de la Ministerul Justiției, însă propunerile le-au fost respinse.
Curtea Constituțională trebuia să se pronunțe, inițial, pe 10 decembrie, pentru a stabili dacă legea care crește vârsta de pensionare a magistraților și care micșorează cuantumul pensiei de serviciu este constituțională sau nu. La momentul respectiv, judecătorii CCR au amânat luarea unei decizii până pe 28 decembrie. Duminică, însă, cei patru judecători ai CCR numiți de PSD au părăsit ședința.
În luna octombrie, după mai multe amânări, CCR a respins un proiect similar, pe motiv că guvernul nu a așteptat avizul CSM care este consultativ, dar obligatoriu. Ulterior, Guvernul Bolojan și-a angajat pentru a doua oară răspunderea pe proiectul de lege privind reforma pensiilor magistraților, după ce a obținut avizul CSM, care a fost unul negativ. Astfel, legea a fost adoptată prin asumarea răspunderii, pe 2 decembrie.
Pe 5 decembrie, Înalta Curte a decis să sesizeze Curtea Constituțională. Tot pe 5 decembrie, parlamentarii AUR, SOS, dar și de cei din jurul lui Victor Ponta au depus o moțiune de cenzură, la trei zile după ce Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea pe acest proiect de lege, dar aceasta a fost respinsă. Noul act normativ ar schimba fundamental modul de pensionare din sistemul judiciar, ridicând vârsta de pensionare de la 48-50 de ani la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 15 ani, ceea ce înseamnă că nu va mai fi posibilă pensionarea sub 58 de ani. De asemenea, introduce o creștere a vechimii în muncă, de la 25 de ani, la minimum 35 de ani, iar pensia de serviciu ar fi plafonată la 70% din ultimul salariu net, în condițiile în care, în prezent, aceasta este egală cu venitul net din ultima lună de activitate.
