Cinci partide au fost de acord să formeze un nou guvern de coaliție în Belgia, încheind mai bine de șapte luni de negocieri și deschizând calea pentru ca naționalistul flamand Bart De Wever să fie următorul prim-ministru al țării, relatează POLITICO și AFP.
„După șapte luni lungi, avem în sfârșit un guvern pentru țară”, a declarat Conner Rousseau, președintele Vooruit, unul dintre partidele din noul guvern. Rousseau a făcut referire la diviziunile profunde pe care negociatorii partidelor au reușit să le depășească. „Vor exista o mulțime de știri false și o mulțime de critici. Dar mulți oameni vor fi mândri că nu ne este teamă să luăm decizii”, a punctat politicianul, citat de News.ro.
Negociatorii vor trebui în continuare să obțină aprobarea oficială a partidelor lor pentru a cimenta acordul.
Din coaliția supranumită „Arizona”, după culorile drapelului statului american, fac parte Noua Alianță Flamandă (N-VA), partidul de dreapta al lui De Wever, Mișcarea Reformistă (MR), francofonă, de centru-dreapta, partidul centrist francofon Les Engagés, Partidul Creștin Democrat Flamand, de centru, și partidul flamand Vooruit, de centru-stânga.
Acordul a fost încheiat după o sesiune finală-maraton, de șaizeci de ore de discuții aproape non-stop între cei cinci președinți de partide.
Bart De Wever a fost primit vineri seara puțin după ora locală 22:00 (23:00, ora României) de Regele Philippe, pe care l-a informat cu privire la acordul încheiat între cei cinci parteneri, a anunțat Palatului regal.
CUM S-A AJUNS LA LUNI DE NEGOCIERI
Alegerile din iunie 2024 din Belgia au avut un rezultat neașteptat: în regiunea valonă din sudul țării, tradițional de stânga, MR a ieșit învingătoare. În regiunea Flandra, din nord, N-VA a lui De Wever a rezistat în fața extremei drepte. Acest lucru i-a făcut pe unii să spere că va fi mai ușor ca oricând să se depășească diviziunile lingvistice din Belgia și să se formeze o majoritate a partidelor care împărtășesc aceleași idei.
Însă negocierile au eșuat în mod repetat din cauza disputelor bugetare, iar regele belgian Philippe i-a acordat lui De Wever mai multe prelungiri de mandat în încercarea de a ajunge la un acord de coaliție. În cele din urmă, la începutul acestei luni, regele i-a dat lui De Wever un ultimatum: să formeze un nou guvern până la sfârșitul lunii ianuarie sau să se confrunte cu noi alegeri.
Supuși unei presiuni reînnoite pentru a ajunge la un acord, negociatorii partidului au intrat miercuri în ultima etapă a discuțiilor, într-o cursă contra cronometru pentru a forma un nou guvern până vineri la sfârșitul zilei.
Negociatorii au ajuns în cele din urmă la un acord după discuții maraton la Academia Militară Regală, aflată în apropierea instituțiilor UE din Piața Schuman. Planurile inițiale de a se întâlni la castelul Val Duchesse - scena mai multor acorduri guvernamentale anterioare - au fost abandonate atunci când s-a dovedit că încălzirea și dușurile erau defecte, scrie POLITICO.
Noul guvern va avea mult de lucru, confruntându-se cu o listă întreagă de sarcini nerezolvate în timpul procesului prelungit de negociere. Belgia a ratat mai multe termene critice, inclusiv numirea unui candidat la funcția de comisar european (ceea ce a făcut în cele din urmă) și prezentarea planurilor bugetare Comisiei Europene până la sfârșitul lunii septembrie (o sarcină care încă trenează).
PRIMUL LIDER FLAMAND PRO-INDEPENDENȚĂ CARE CONDUCE UN GUVERN
Partidul naționalist de dreapta al lui De Wever revendică ca una dintre misiunile sale independența Flandrei față de Belgia, deși și-a schimbat abordarea către una de „confederalism”, prin care un stat federal minim rămâne în vigoare, dar regiunile sale primesc majoritatea puterilor sale.
Discuțiile privind formarea guvernului s-au axat în mare parte pe reducerea deficitului bugetar al Belgiei prin reforma pensiilor, a impozitelor și a muncii. Însă ciocnirile tipic belgiene privind reprezentarea grupurilor lingvistice olandeze și franceze ar putea încă să apară în ultima regiune belgiană rămasă fără guvern: Bruxelles.
Negociatorii din regiunea capitalei au încheiat acorduri în cadrul celor două grupuri lingvistice, conduse de MR de centru-dreapta în partea francofonă și de Verzi în partea neerlandofonă, dar nu au încheiat încă un acord pentru a guverna împreună. Ahmed Laaouej, liderul Partidului Socialist Francofon din Bruxelles, a exclus o coaliție de guvernare cu Partidul Flamand-Naționalist al lui De Wever.
Cel care în prezent este primar al orașului Anvers din 2013 ar putea fi învestit în funcția de prim-ministru de către suveran încă de luni, potrivit presei belgiene, devenind astfel primul lider flamand pro-independență care conduce un guvern în Belgia. Partidul său N-VA a fost implicat la guvernare o singură dată, între 2014 și 2018. De data aceasta, N-VA va împărți puterea cu partidele francofone MR și Engagés (liberal și centrist), precum și cu creștin-democrații flamanzi (CD&V) și socialiștii flamanzi din Vooruit, singurul partener de stânga. Împreună, aceste cinci formațiuni au 81 din cei 150 de membri ai noii Camere aleși pe 9 iunie.
În calitate de prim-ministru, Bart De Wever, 54 de ani, îl va înlocui pe Alexander De Croo, care a preluat funcția în octombrie 2020. Acest liberal flamand, al cărui partid a fost unul dintre perdanții alegerilor din iunie, se află în fruntea unui guvern interimar de aproape opt luni, o perioadă care nu a atins însă recordul din 2010-2011, când Belgia a stat 541 de zile în această situație, cu un guvern interimar.
Sindicatul creștin ACV-CSC a comparat reformele preconizate de Bart De Wever și partenerii săi de centru-dreapta cu un „catalog al ororilor”, conținând, printre altele, „înăsprirea accesului la pensii, o politică de imigrație mai dură și înrăutățirea condițiilor de muncă”. De îndată ce acordul de coaliție a fost anunțat, ecologiștii au denunțat „un guvern titanic care ignoră problemele climatice”.
