Autoritățile turce au declanșat percheziții simultane la 44 de firme, în investigația privind puciul eșuat

Autoritățile turce au declanșat, marți dimineața, 44 de percheziții simultane la sediile unor firme și companii din Istanbul și au emis mandate de reținere pe numele a 120 de directori, ca parte a anchetei privind lovitura de stat eșuată din noaptea de 15-16 iulie, scrie Reuters.

Firmele și companiile vizate sunt acuzate de susținerea financiară a mișcării clericului Fethullah Gulen, arată news.ro.

Potrivit informațiilor, perchezițiile au început în districtele Umraniye și Uskudar din Istanbul. Se pare că polițiștii au percheziționat mai multe clădiri care aparțin unui holding.

Autoritățile turce nu au menționat numele companiilor și firmelor vizate de percheziții.

Peste 81.000 de funcționari publici au fost suspendați din funcție până în prezent, pentru legături cu mișcarea clericului musulman, printre care se numără judecători, procurori, soldați, polițiști, academicieni, medici, profesori universitari, oameni de afaceri, funcționari, precum și jurnaliști.

CITEȘTE ȘI Observând deschiderea SUA față de Cuba, Guvernul român vrea să refacă rapid relația cu Havana

De asemenea, 17.740 de persoane au fost arestate și puse sub acuzare pentru rolul jucat în orchestrarea loviturii de stat.

În noaptea de 15-16 iulie, o facțiune din armata turcă a încercat să răstoarne regimul președintelui Recep Tayyip Erdogan, iar militarii au susținut că vor să protejeze statul turc de influențele islamice pe care înceracă să le introducă liderul de stat. Lovitura de stat a eșuat după câteva ore, atunci când sute de mii de susținători ai președintelui au ieșit în stradă.

Autoritățile turce îl acuză pe Fethullah Gulen de orchestrarea loviturii de stat, care dezminte toate acuzațiile și susține că se va întoarce pe teritoriul turc doar atunci când vinovăția sa este demostrată de un organ de investigație independent.

Statele occidentale au criticat campania guvernamentală de eliminare a așa-zișilor guleniști din instituțiile de stat, precum și din presă, ridicând totodată întrebări cu privire la tratamentul ”inuman” la care ar fi supuși puciștii capturați.