Azerbaidjanul a chetuit 2,5 miliarde de euro, în perioada 2012-2014, cu scopul de a obține susținători în străinătate, inclusiv la Consiliul Europei (CoE), potrivit unei anchete jurnalistice efectuate de ziare europene cu privire la această țară petrolieră din Caucaz, relatează AFP, citată de News.ro.
Această anchetă, publicată marți - intitulată "Laundromat" (”spălătoria”, în engleză) - efectuată în comun de Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) și aroximativ zece ziare, inclusiv francezul Le Monde, germanul Suddeutsche Zeitung, britanicul The Guardian sau danezul Berlingske, analizează atent peste 16.000 de tranzacții trecute care dau această sumă.
Contactat de AFP; consilierul președintelui Ilham Aliev, Ali Hasanov, a respins un material ”bazat pe idei preconcepute, nefondate, care țin de provocare și se înscriu într-o campanie de denigrare a Azerbaidjanului organizată de forțe antiazere”, evocând în acest sens ”Armenia și lobby-ul armean internațional”.
Potrivit Le Monde, aceste tranzacții, care ”formează împreună, fără îndoială, doar partea vizibilă a aisbergului”, au fost efectuate prin filiala estonă a Danske Bank, de către ”patru societăți înregistrate în Regatul Unit, legate de regimul azer”.
Aceste patru societăți au fost dizolvate, precizează The Guardian, adăugând că Danske Bank a anunțat în martie că procedurile împotriva spălării banilor erau insuficiente la acea vreme în Estonia, dar că această țară a luat ”măsurile necesare pentru a le remedia”.
Studiul înregistrărilor acestor tranzacții dezvăluie un sistem care servește la ”spălarea fondurilor cu o proveniență îndoielnică, finanțarea stiluluii de viață al unor râzgâiați ai soartei din cadrul regimului și la cumpărarea cu bani grei a unor prietenii în străinătate”, continuă Le Monde.
Potrivit cotidianului francez, Azerbaidjanul caută susținători în conflictul său cu Armenia în centrul căruia se află Nagorno-Karabah, dar mai ales ”să facă să tacă criticile cu privire la reprimarea politică orchestrată de clanul președintelui Ilham Aliev, aflat la putere de 14 ani”.
Foști reprezentanți ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), specializat în apărarea drepturilor omului, figurează, potrivit ziarului, printre beneficiarii ”largheței” acestei foste republici sovietice din Caucaz.
În iunie, CoE a numit trei experți să ancheteze cu privire la acuzații de corupție vizându-i pe unii dintre membrii sau foștii săi membri, suspectați că au fost ”cumpărați” de Baku, în schimbul votului lor împotriva unui raport - respins larg de aleșii europeni - care denunța situația deținuților politici în Azerbaidjan.
Acești experți - fostul judecător antiterorist francez Jean-Louis Bruguière, britanicul Nicolas Bratza - fostul președinte al Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) și jurista suedeză Elisabet Fura - au început săptămâna aceasta, la Strasbourg, în estul Franței, să audieze martori, potrivit site-ului APCE, cu sediul în acest oraș.
Aceste audieri sunt prevăzute până joi, în ”confidențialitatea cea mai absolută”, se precizează pe site.
ONG-ul Transparency International (TI) a îndemnat, într-un comunicat, ”autoritățile competente să facă în întregime lumină și să ia măsurile adecvate împotriva unor decidenților publici, băncilor și întreprinderilor implicate”.
