Schimbările climatice se manifestă din ce în ce mai mult, le resimțim zilnic efectele în întreaga lume. Anul 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată. Persoanele cu afecțiuni neurologice pot fi printre primele și cele mai grav afectate. Incidența unor boli neurologice va crește, în timp ce sistemele de sănătate vor fi din ce în ce mai periclitate în ceea ce privește furnizarea de îngrijiri pentru persoanele afectate, avertizează experții care cred că schimbările climatice vor avea un impact asupra vieții profesionale a furnizorilor de servicii medicale.
Schimbările climatice riscă să agraveze afecțiunile creierului, avertizează oamenii de știință. Cercetătorii spun că se așteaptă ca amploarea efectelor potențiale ale schimbărilor climatice asupra bolilor neurologice să fie substanțială.
Oamenii de știință susțin că, pentru a păstra sănătatea persoanelor cu afecțiuni neurologice, inclusiv Alzheimer și AVC (accident vascular cerebral), este urgent nevoie să se înțeleagă modul în care schimbările climatice le afectează.
Ca exemplu, ei spun că temperaturile mai ridicate pe timpul nopții pot perturba somnul, ceea ce ar putea avea un efect negativ asupra unor afecțiuni cerebrale.
Schimbările climatice și efectele acestora asupra modelelor și a fenomenelor meteorologice nefavorabile sunt susceptibile de a afecta negativ sănătatea persoanelor cu afecțiuni cerebrale, susține o echipă de cercetători condusă de University College London (UCL).
Într-un articol ce va fi publicat în numărul din iunie al revistei The Lancet Neurology, echipa subliniază necesitatea urgentă de a înțelege impactul schimbărilor climatice asupra persoanelor cu afecțiuni neurologice – pentru a le păstra sănătatea și a preveni agravarea inegalităților.
În urma unei analize a 332 de lucrări publicate în întreaga lume între 1968 și 2023, echipa, condusă de profesorul Sanjay Sisodiya (Institutul de Neurologie Queen Square al UCL), avertizează că se așteaptă ca amploarea efectelor potențiale ale schimbărilor climatice asupra bolilor neurologice să fie substanțială, potrivit News.ro.
Cercetătorii au luat în considerare 19 afecțiuni diferite ale sistemului nervos, alese pe baza studiului Global Burden of Disease 2016, inclusiv AVC, migrena, Alzheimer, meningita, epilepsia și scleroza multiplă.
Echipa a analizat, de asemenea, impactul schimbărilor climatice asupra mai multor afecțiuni psihiatrice grave, dar comune, inclusiv anxietatea, depresia și schizofrenia.
„Există dovezi clare privind impactul climei asupra unor afecțiuni ale creierului, în special accidentele vasculare cerebrale și infecțiile sistemului nervos”, a declarat într-un comunicat al Institutului, profesorul Sisodiya, care este, de asemenea, directorul departamentului de genomică al Societății de Epilepsie și membru fondator al Epilepsy Climate Change.
Potrivit acesteia, variația climatică care s-a dovedit a avea un efect asupra bolilor cerebrale a inclus temperaturi extreme (atât scăzute, cât și ridicate) și o variație mai mare a temperaturii pe parcursul zilei – în special atunci când aceste măsuri au fost neobișnuite din punct de vedere sezonier.
„Temperaturile nocturne pot fi deosebit de importante, deoarece temperaturile mai ridicate pe parcursul nopții pot perturba somnul. Se știe că un somn slab agravează o serie de afecțiuni ale creierului”, explică prof. Sisodiya.
Cercetătorii au constatat că a existat o creștere a internărilor, a dizabilității sau a mortalității ca urmare a unui AVC în cazul temperaturilor ambientale mai ridicate sau al valurilor de căldură.
De asemenea, echipa afirmă că persoanele cu demență sunt susceptibile de a fi afectate de temperaturile extreme (de exemplu, boli legate de căldură sau hipotermie) și de fenomenele meteorologice (de exemplu, inundații sau incendii), deoarece afectarea cognitivă le poate limita capacitatea de a-și adapta comportamentul la schimbările de mediu.
„Conștientizarea redusă a riscului este combinată cu o capacitate diminuată de a căuta ajutor sau de a atenua potențialele daune, cum ar fi prin a bea mai mult pe vreme caldă sau prin purtarea unor haine adecvate”, scriu cercetătorii.
„Această susceptibilitate este agravată de fragilitate, multimorbiditate și medicamente psihotrope. În consecință, variația mai mare a temperaturii, zilele mai călduroase și valurile de căldură duc la o creștere a internărilor în spital și a mortalității asociate cu demența”, avertizează ei.
În plus, incidența, internările în spital și riscul de mortalitate pentru multe tulburări de sănătate mintală sunt asociate cu creșterea temperaturii ambientale, cu fluctuațiile zilnice ale temperaturii sau cu temperaturile extrem de calde și reci.
Cercetătorii remarcă faptul că, pe măsură ce evenimentele meteorologice nefavorabile cresc în severitate și temperaturile globale cresc, populațiile sunt expuse la agravarea factorilor de mediu care ar putea să nu fi fost suficient de severi pentru a influența afecțiunile cerebrale în unele dintre studiile anterioare pe care le-au examinat în cadrul analizei.
Prin urmare, ei spun că este important să se asigure că cercetările sunt actualizate și că iau în considerare nu doar starea actuală a schimbărilor climatice, ci țin cont și de schimbările viitoare.
În plus, există puține studii care să estimeze consecințele asupra sănătății în cazul bolilor cerebrale în scenariile climatice viitoare, ceea ce face ca planificarea schimbărilor viitoare să fie o provocare, menționează prof. Sisodiya.
Experții avertizează că temperaturile globale vor continua să crească, cu toate consecințele aferente. Ei îndeamnă la acțiune acum pentru sănătatea creierului în acest mediu în schimbare
„Întregul concept de anxietate climatică reprezintă o influență suplimentară, care potențial poate atârna greu: multe afecțiuni cerebrale sunt asociate cu un risc mai mare de tulburări psihiatrice, inclusiv anxietate, iar astfel de multimorbidități pot complica și mai mult impactul schimbărilor climatice și adaptările necesare pentru a păstra sănătatea celor afectați”, precizează ea.
Noul articol a fost publicat înainte de evenimentul The Hot Brain 2: schimbările climatice și sănătatea creierului, care este condus de prof. Sisodiya și organizat în comun de UCL și revista The Lancet Neurology. .
Potrivit experților, obiectivele reuniunii sunt creșterea gradului de conștientizare cu privire la riscurile schimbărilor climatice pentru creier și pentru asistența medicală neurologică, stimularea cercetării colaborative la nivel mondial și de a promova acțiuni împotriva schimbărilor climatice și de a încuraja strategiile de adaptare.
