Premierul ceh Andrej Babis a folosit sintagma “bombă demografică” la un congres de profil de la Budapesta pentru a face trmitere la natalitatea slabă din țările din regiune. În pofida deficitului de locuri de muncă, liderii politici din țările grupului de la Vișegrad se opun unei politici foarte relaxate a migrației. Sunt preferați lucrătorii din state apropiate precum Ucraina și Serbia, unde compatibilitățile rasiale, culturale și religioase sunt mai ridicate.
Europa Centrală și de Est se confruntă cu o gravă problemă demografică, o consecință a instabilității economice și politice, a respingerii imigrației și a plecării masive a tinerilor, factori care, însumați, reprezintă "o bombă cu ceas" demografică, notează EFE într-un comentariu preluat de Agerpres. "Bombă cu ceas" demografică, aceasta este expresia folosită de premierul ceh, populistul Andrej Babis, în timpul unei intervenții recente la "Cel de-al treilea congres al demografiei de la Budapesta", care s-a încheiat vineri.
O bombă cu ceas care afectează multe țări din regiune, potrivit unui raport recent al ONU, care avertizează că în următoarele decenii țări precum Bulgaria, Letonia, Lituania sau Ucraina vor pierde până la 20% din populația actuală.
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
8 noiembrie - Maraton Black Friday
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Potrivit ONU, populația totală a țărilor din Europa de Est și din zona baltică (cu excepția Rusiei) va scădea de la 153 de milioane, cât este în prezent, la 130 de milioane până în 2050, în timp ce în Balcani populația va scădea de la 34 de milioane, în prezent, la 29 de milioane în 2050.
Polonia va pierde în următorii 31 de ani 5 milioane din cele 38 de milioane de locuitori (13%), Ungaria va pierde 12% din populație, în timp ce pentru Bulgaria și Letonia pierderea estimată a populației este și mai mare, situându-se la 25%.
Un alt factor al pierderii populației în aceste țări o reprezintă imigrația care, cu excepții, s-a accelerat odată cu integrarea în Uniunea Europeană, când mulți au profitat de libera circulație pentru a-și căuta de lucru în țări membre mai bogate.
Criza din 2008 și deschiderea pieței muncii în Austria și Germania, în 2011, a dus la creșterea numărului celor care - îndeosebi tineri calificați și bine pregătiți - au plecat în străinătate în căutare de oportunități.
Alternativa la migrația nediscriminată
În unele țări din regiune, lideri politici naționaliști sau ultranaționaliști, precum premierul ungar Viktor Orban, au făcut legătura între refacerea demografică și "supraviețuirea națiunii". Pentru Orban, ca și pentru alți lideri politici est-europeni, imigrația nu este o soluție în fața diminuării populației, deoarece sosirea de străini pune în pericol - potrivit acestora - cultura creștină și europeană.
Ca alternativă, Ungaria a lansat în aprilie un program "pentru apărarea familiei" care implică scutiri fiscale și ajutoare financiare pentru femeile căsătorite cu vârste între 18 și 40 de ani care decid să aibă copii.
În orice caz, toate țările din Europa Centrală și de Est se confruntă în prezent cu o acută lipsă de forță de muncă. Astfel, potrivit EFE, România are nevoie de 40.000 de lucrători, Ungaria de 80.000, iar Republica Cehă de 300.000. Acesta este motivul pentru care, în pofida discursurilor antiimigrație, guvernele acestor țări aplică politici mai pragmatice, oferind permise de lucru pentru străini care provin din țări europene, dar care nu fac parte din UE, precum Ucraina sau Serbia.
Afinitatea culturală sau chiar lingvistică a acestor lucrători, comparativ cu imigranții proveniți din țări africane sau asiatice, mai ales dacă sunt musulmani, este unul dintre principalele argumente pentru "a îndulci" discursul antiimigraționist.
