România nu are nevoie de un nou acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI), a declarat Anca Paliu, după ce a fost avizată favorabil de către parlamentari pentru postul de ministru al Finanțelor.
Ea a explicat că FMI acordă asistență tehnică și sprijin financiar în principal pentru state cu o situație economică dificilă, ceea ce nu mai este cazul României.
Începând din 2009 și până în prezent, România a încheiat trei acorduri consecutive de împrumut cu Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană, care au servit ca o ancoră pentru politicile guvernamentale în domeniul bugetului, privatizării companiilor de stat și economiei.
Ultimul acord cu FMI, care a expirat în septembrie 2013, a avut o valoare de 2 miliarde de euro, însă autoritățile de la București nu au accesat fonduri. Scopul acordului de tip preventiv a fost acela de a proteja economia românească de eventuale șocuri pe piețele financiare. Acesta a fost cel de-al 10-lea încheiat de România cu Fondul Monetar Internațional din ultimii 23 de ani și al treilea acord solicitat FMI, de la declanșarea crizei economice, în 2009.
În luna octombrie, Eugen Teodorovici, ministru al Finanțelor, anunța că România va cere FMI, în acest an, încheierea unui nou acord de împrumut, de tip preventiv.
Ulterior, însă, după întâlnirea experților FMI cu președintele Klaus Iohannis, a fost transmis un comunicat în care se arată că programul de asistență financiară a Fondului Monetar Internațional cu România a expirat în luna septembrie fără o evaluare finală favorabilă și există serioase rezerve că autoritățile române îndeplinesc condițiile necesare pentru a beneficia de un nou acord, de tip Flexible Credit Line.
Mai mult, șeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, a anunțat că Fondul Monetar Internațional estimează un deficit bugetar de 3% din PIB în 2016 și peste acest nivel în 2017 din cauza reducerilor masive de taxe și impozite și a majorărilor salariale.
La rândul său, premierul Victor Ponta a transmis atunci că Guvernul și Fondul Monetar Internațional se află într-un dezacord clar privind deficitul bugetar pe următorii doi ani, experții Fondului estimând un nivel mai mare decât cel anticipat de către autoritățile române și nefiind de acord nici cu reducerea TVA, nici cu majorarea salariilor în sănătate și educație.
El a susținut însă că, din punctul de vedere al Guvernului, ambele măsuri sunt necesare și sustenabile.
