Firmele care intermediază plăți și garanții suplimentare de securitate pentru clienți trebuie autorizate și supravegheate, cele din categoria fintech având însă un acces mai simplu la conturile de plăți, fără acorduri explicite de la bănci, depășind astfel dezavantajul birocratic, stabilește un proiect redactat la nivelul Ministerului Finanțelor conform celei mai recente directive UE privind plățile.
Astfel, noua lege impune autorizarea și supravegherea firmelor care intermediază plăți și garanții suplimentare de securitate pentru clienți. Pentru companiile din categoria fintech, dezavantajul birocratic ar putea fi depășit de accesul mai simplu la conturile de plăți, fără acorduri explicite de la bănci.
Directiva serviciilor de plată numărul 2 (Payment services PSD 2 - 2015/2366) ar fi trebuit să intre în vigoare în legislația națională cel mai târziu de la mijlocul lui ianuarie. Ministerul Finanțelor a avansat acum un proiect de lege care va fi trimis în Parlament și care trece în legislația națională liniile mari ale directivei. Unele părți din directivă urmează să intre în vigoare în toamna lui 2019.
Legea promovează accesul mai ușor al firmelor de intermediere a plăților la piața transferurilor, adică (în general) a categoriei de companii numite fintech, care vor putea să acceseze conturile clienților, în cele mai multe cazuri, fără acordul băncilor, care, de obicei, sunt cele care țin banii plătitorilor din tranzacții.
Firmele care furnizează servicii de plată vor trebui să se autorizeze la autorități, cele din România fiind obligate să meargă la BNR, în timp ce măsurile obligatorii de securitate a tranzacțiilor sunt extinse (deși în piață sunt aplicate deja în mare parte din cazuri). Și drepturile consumatorilor sunt extinse.
Cine sunt instituțiile care furnizează servicii de plată
Directiva și proiectul de lege de transpunere prezintă definiții într-un limbaj mai degrabă scorțos firmelor care intermediază plăți. În esență, acestea sunt băncile, firmele care se ocupă cu remiterea de bani și, în general, toate firmele care se interpun tranzacțiilor financiare de plată, fie că vin dintr-un cont curent sau dintr-un cont de credit.
Ce firme sunt favorizate
Companiile care au un volum suficient de mare de tranzacții vor putea opta pentru preluarea rolului de inițiere a plăților, astfel încât să nu mai plătească comisioane către terți. Pe de altă parte, așa cum vom vedea mai jos, aceste companii sunt obligate să treacă tranzacțiile prin conturi separate, astfel încât undeva vor fi nevoite să plătească niște comisioane.
Noutatea este că utilizatorii vor putea să lege direct conturile din bănci de diferite aplicații fără a mai trece prin intermediarul numit card. Legea oferă multe concesii firmelor care oferă servicii de inițiere a plăților și de agregare a conturilor, care în cele mai multe situații nu au nevoie de un acord din partea instituțiilor unde sunt plasta conturile sau a celor care procesează plățile.
Firmele care intermediază serviciile de inițiere a plăților sunt cele care se interpun între o plată pe un site, de exemplu, și beneficiarul fondurilor.
Noi cerințe de reglementare
Prin proiect sunt prevăzute noi sarcini pentru Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, respectiv de a analiza propunerile de contracte ale entităților care doresc să presteze servicii de plată, la solicitarea BNR.
BNR autorizează și supraveghează instituțiile de plată și acordă autorizație doar dacă managementul societății are o bună reputației și pregătire. Fuziunile și achizițiile de acțiuni într-o instituție de plată se notifică, de asemenea, către BNR, care dă aprobare.
Sunt introduse noi cerințe privind fondurile proprii, inclusiv pentru firmele care operau cu un nivel al capitalului la nivelul minim din legea societăților comerciale până acum. Totodată, firmele care intermediază plăți vor trebui să încheie asigurări pentru operațiunile lor.
Instituțiile de plată persoane juridice române care intenționează să presteze servicii de plată pe teritoriul României prin intermediul unui agent transmit Băncii Naționale a României o cerere. O instituție de plată autorizată într-un alt stat membru poate presta pe teritoriul României, prin intermediul sucursalelor, agenților sau în mod direct, serviciile de plată prevăzute de autorizație în baza notificării transmise BNR de autoritatea competentă din statul membru de origine, se arată în proiectul de lege.
BNR poate refuza acordarea dreptului de funcționare pentru firmele locale, după analizarea documentației, pe motive operaționale sau birocratice. Ba și chiar și a companiilor din străinătate, dar doar dacă sunt motive întemeiate pentru a suspecta că prin angajarea agentului sau prin deschiderea sucursalei ar putea creșe riscul de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului.
BNR poate cere informații, poate dispune măsuri sau poate suspenda și retrage autorizația instituțiilor de plată.
Ce obligații au firmele
Înainte de inițierea unei plăți. prestatorul de servici de plată trebuie să comunice utilizatorului informații privind codul unic de identificare și datele de contact, termenul de executare, prețul total al serviciului de plată, nivelul cursului de schimb utilizat, dacă este cazul. După efectuarea unui ordin de plată, prestatorul trebuie să trimită și o confirmare de inițiere cu succes a respectivului ordin, o referință, suma operațiunii de plată și valoarea comisioanelor, dacă este cazul.
Beneficiarul plății suportă prețul perceput de prestatorul său de servicii de plată, iar plătitorul suportă prețul perceput de prestatorul său de servicii de plată atunci când operațiunile de plată sunt efectuate în interiorul Uniunii Europene sau al Spațiului Economic Euroepan și atât prestatorul de servicii de plată al plătitorului, cât și cel al beneficiarului plății sau prestatorul de servicii de plată unic din cadrul operațiunii de plată se află pe teritoriul acesteia/acestuia.
Se interzice beneficiarului plății să solicite plătitorului un preț suplimentar sau orice fel de comisioane pentru utilizarea unui anumit instrument de plată.
Conturile sunt separate în cazul prestatorului de servicii de inițiere de plăți/de informații cu privire la conturi de fondurile plătitorului. Acesta nu are voie să stocheze informații sensibile privind plățile utilizatorului și trebuie să se asigure că datele de securitate nu sunt accesibile terților, fiind obligat să comunice pe canale sigure și eficiente,
Furnizarea de servicii de inițiere a plății/de servicii de informare cu privire la conturi nu este condiționată de existența, în acest scop, a unei relații contractuale între prestatorii de servicii de inițiere a plății și prestatorii de servicii de plată care oferă servicii de cont.
Clienții pot contesta tranzacțiile, iar firmele trebuie să dovedească că nu au dreptate.
Standardele de securitate în care se face autentificarea utilizatorilor sunt definite de Comisia Europeană. În acest moment ele includ cel puțin două din următoarele exemple: autentificarea cu user și parolă, datele cardului și amprenta/recunoașterea vocii via dispozitivului electronic.
Prestatorii de servicii de plată solicită autentificarea strictă a clienților de fiecare dată când plătitorul accesează contul online de plăți sau inițiază o operațiune de plată electronică.
În cazul în care un utilizator susține că nu a autorizat o plată executată sau că aceasta nu a fost executată corect, atunci prestatorul de servicii de plată/de inițiere de servicii a plății trebuie să probeze contrariul. Dacă au procedat incorect față de utilizator, firmele au obligația să corecteze situația prin rambursarea până la sfârșitul următoarei zile lucrătoare a sumelor percepute fără autorizare.
Totodată, sarcina probei cu privire la o posibilă fraudă sau neglijență din partea utilizatorului revine tot prestatorilor/inițiatorilor.
În cazul în care plătitorul nu a acționat fraudulos, atunci acesta nu suportă nicio consecință financiară care rezultă din utilizarea unui instrument de plată pierdut, furat sau folosit fără drept dacă nu a putut detecta situația înainte de efectuarea unei plăți, situația a fost cauzată de lipsa de acțiune a unui angajat din partea firmei care administra/iniția plățile, notificarea a fost făcută, autentificarea solicitată clienților nu a fost strictă sau mijloacele de notificare la dispoziția clienților nu sunt adecvate.
Plătitorul poate fi obligat să suporte consecințele financiare unei plăți neautorizate de până la 30 de euro dacă nu se găsește într-una dintre situațiile descrise mai sus, cu condiția să nu fi acționat fraudulos, caz în care suportă integral pierderile.
În cazul unor incidente operaționale sau de securitate majore, prestatorii de servicii de plată trebuie să informeze fără întârzieri nejustificate utilizatorii cu privire la respectiva situație și să ia măsuri pentru atenuarea efectelor negative. Totodată, trebuie informată și BNR, care la rândul ei informează Autoritatea Bancară și Banca Centrală Europeană.
Firmele au acces la conturi cu acceptul utilizatorului
Instituțiile de credit, persoane juridice române, precum și sucursalele instituțiilor de credit din state membre și din state terțe, deschise în România asigură instituțiilor emitente de monedă electronică, instituțiilor de plată și prestatorilor de servicii de informare cu privire la conturi accesul la serviciile de conturi de plăți furnizate de acestea, pe baze obiective, nediscriminatorii și proporționale. Accesul este suficient de extins pentru a permite acestor categorii de prestatori de servicii de plată să furnizeze servicii de plată în mod nerestricționat și eficient, se arată în proiect.
Această prevedere apare, sub diferite forme, în mai multe locuri în interiorul proiectului. Directiva are ca principiu o deschidere a pieței de plăți, astfel încât să nu se mai bazeze doar e acorduri bilaterale între firme, mai ales mari, și costurile de tranzacționare să scadă.
Care sunt sancțiunile
În cazul încălcării legii, consumatorii pot sesiza, în funcție de speță, fie BNR, ANPC sau ANAF.
Sesizările la BNR se depun în cazul conflictelor dintre profesioniști, în cazul încălcării regulilor de acces la datele utilizatorilor sau a celor operaționale și de securitate, inclusiv cu privire la autentificare.
În sarcina ANPC revin, printre altele, sesizările cu privire la încălcarea cu privire la drepturile de informare, inclusiv prin solicitarea de plăți suplimentare, de confirmare a plăților, a informațiilor privind contractul-cadru.
BNR poate aplica sancțiuni administrative, care merg de la avertisment scris la amendă de la 10.000-100.000 de lei, suspendarea temporară a activității, a dreptului de acces.
ANPC poate aplica sancțiuni contravenționale, dar și măsuri complementare de rectificare a situației constatate. În cazul neconformării sau a repetării contravenției, sancțiunile pecuniare ajung până la 100.000 de lei.
Persoanele neautorizate care prestează activități de plată cu titlu profesional riscă închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amendă.
Băncile trebuie să implementeze noile cerințe în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii.
Persoanele juridice române au termen de 18 luni să aplice prevederile legii, dacă au început activitatea înainte de 12 ianuarie 2016. Cele careu au început să presteze după această dată, numai serviciile de inițiere a plății și/sau de informare cu privire la conturi, pot desfășura activitatea pe teritoriul României numai după ce au fost autorizate de BNR.
