Banca Națională a României justifică creșterea dobânzii de politică monetară prin creșterea inflației, inclusiv ca urmare a excesului de cerere din economie, iar unii membrii ai Consiliului de Administrație spun că baca centrală este nevoită să acționeze pentru a-și păstra credibilitatea, în contextul în care inflația situată considerabil peste țintă riscă să dezancoreze anticipațiile inflaționiste, ceea ce ar putea aduce probleme în viitor, potrivit minutei ședinței de politică monetară din 7 mai.
BNR a majorat dobânda cheie cu 0,25 puncte procentuale la 2,5%, a treia majorare din acest an, în condițiile în care rata anuală a inflației a ajuns la 5% în martie și, ulterior deciziei BNR, Statistica a anunțat o rată anuală de 5,2% în aprilie. Banca centrală estimează că inflația va fi de 3,6% la finele anului, peste ținta de 2,5% +/- 1 punct procentual.
În minuta ședinței de politică monetară, conducerea BNR arată că indicele prețurilor de consum a crescut mai ales ca urmare a impulsurilor pe partea ofertei – energie electrică, gaze naturale, energie termică, combustibili mai scumpi.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Însă și inflația de bază – acea parte a coșului de consum din care sunt scoase prețurile volatile (legume, fructe, ouă) și cele administrate – a contribuit la creșterea inflației, după ce indicele a crescut de la 2,5% la finele lui 2017 la 3% în martie și – arată astăzi Statistica – la 3,1% în aprilie.
„S-a apreciat că evoluția inflației CORE2 ajustat semnalizează o intensificare a presiunilor inflaționiste pe partea cererii și pe cea a costurilor, în contextul poziției ciclice avansate a economiei și al condițiilor tensionate de pe piața muncii, aducându-se ca argumente inclusiv caracterul generalizat al creșterii prețurilor incluse în acest indice, precum și ascensiunea mai amplă consemnată pe segmentul serviciilor, doar parțial atribuibilă deprecierii ușoare a leului în raport cu euro”, se arată în minută.
Inflația și credibilitatea BNR
„Unii membrii ai Consiliului au subliniat că probabila urcare mai pronunțată și relativ persistentă a ratei anuale a inflației semnificativ deasupra limitei de sus a intervalului țintei riscă să dezancoreze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu și să genereze pe această cale efecte secundare importante, mai ales pe fondul presiunilor în urcare ale factorilor fundamentali, implicit să amplifice eforturile și costurile readucerii sub control a inflației”, se arată în minută, într-o formulare care arată că nu toată conducerea BNR este de acord cu ipoteza de mai sus.
Riscul este amplificat de potențiala creștere peste așteptări a unor prețuri administrate, dar mai ales a prețului internațional al petrolului, relevantă fiind considerată, de asemenea, relația dintre prețurile interne și dinamica cursului de schimb al leului, arată minuta. Prețul petrolului se plasează deja peste estimările BNR și unii analiști estimează că ar putea crește și mai mult în perioada următoare, la peste 80 de dolari pe baril, de la 77 în prezent.
„S-a subliniat în acest context, în mod repetat, nevoia ancorării anticipațiilor pe termen mediu și a calmării celor pe termen mai scurt, inclusiv din perspectiva credibilității băncii centrale”, arată documentul citat.
Câteva paragrafe mai jos, documentul precizează că majorarea dobânzii cheie este necesară și pentru a păstra credibilitatea BNR, deși formularea arată, din nou, că nu toți membrii Consiliului de Administrație sunt de acord cu această opinie, deși decizia de majorare a dobânzii s-a luat în unanimitate.
„Unii membri ai Consiliului au subliniat că ridicarea ratei dobânzii de politică monetară este necesară și pentru a proteja credibilitatea băncii centrale în contextul actual”, arată documentul
Minuta nu face vreo referire la recenta dispută dintre PSD și banca centrală. Președintele partidului de guvernare și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a cerut explicații BNR privind creșterile de dobândă din acest an, care reduc creșterea economică, acuzând banca centrală și că critică pe nedrept politica fiscală, dar și că aceasta judecă diferit față de Comisia Europeană supraîncălzirea economiei, în sensul că o estimează a fi mai pronunțată.
Banca centrală a ajustat în jos estimarea privind excesul de cerere din economie pentru perioada 2017-2019. Minuta arată că BNR se așteaptă ca economia să scadă „pronunțat”, ritmul de creștere în 2018, dar ca încetinirea ritmului din 2019 să nu fie la fel de semnificativă precum cea estimată anterior. Comisia Națională de Prognoză estimează la 6,1% creșterea economică în 2018 și la 5,7% în 2019, față de 5,7% în 2019, față de 6,9% în 2017. BNR nu prezintă estimările sale în procente pentru avansul PIB, ci doar pe cele de deviație a PIB de la potențial.
Prognoza BNR privind evoluția economiei presupune o relativă atenuare, inclusiv în raport cu prognoza precedentă, a caracterului expansionist al politicii fiscale în 2018, în timp ce aceasta va avea un caracter neutru în 2019, precum și o temperare notabilă a creșterii venitului disponibil real al populației. Cu alte cuvinte, fiscalitatea nu va mai impulsiona economia, iar salariile vor crește mai încet, în timp ce puterea lor de cumpărare este afectată de inflația în creștere. BNR remarcă, de altfel, o temperare a avansului consumului privat în ultimul trimestru din anul trecut, tendință care se va menține și în acest an, deși consumul va rămâne principalul motor al creșterii PIB.
Politica monetară va deveni restrictivă începând la finele lui 2019
BNR arată că „pe parcursul acestui an condițiile monetare își vor atenua sensibil caracterul acomodativ și că spre finele anului 2019 acestea vor deveni marginal restrictive”, ceea ce înseamnă, pe scurt, că dobânzile vor crește.
Conducerea BNR menționează și creșterea ratelor din piața interbancară peste rata dobânzii cheie, în contextul în care a tras lichiditatea din piață prin operațiuni de atragere depozite cu alocare integrală, dar și mărirea ecartului dintre dobânzile la creditele și depozitele în lei, în sensul că primele acu crescut mai mult. BNR estimează că dobânzile la depozite vor crește în perioada următoare, pe măsură ce deciziile de politică monetară vor fi transmise în piață.
Dobânzile la depozite sunt real-negative (cu o rată medie de circa 1%), fiind considerabil sub rata inflației.
