Birourile în spații deschise sunt concepute pentru a crește colaborarea între angajați, dar un nou studiu realizat de Oxford Economics la solicitarea Plantronics, activ în domeniul echipamentelor audio și industria comunicațiilor, relevă că poluarea fonică rezultată în aceste spații deschise a atins un nivel ridicat.
Majoritatea executivilor și a angajaților spun că există un zgomot aproape constant la locul de muncă și lipsește un spațiu liniștit pentru întâlniri sau meditație. Condițiile s-au înrăutațit considerabil față de acum trei ani, dar managerii nu realizează dimensiunea problemei, spun autorii studiului.
Numai 1% dintre angajații chestionați (față de 20% în 2015) au spus că reuseșc să blocheze sursele de distragere a atenției pentru a se concentra, fără să iasă din birou, iar 54% dintre executivi cred că angajații lor au instrumentele necesare pentru a face față zgomotului și distragerii atenției în birouri, dar numai 29% dintre angajați au susținut aceasta (față de 41% în 2015).
În consecință, angajații rezolvă această problemă fie ieșind afară, fie izolându-se de mediul înconjurător pentru a-și face treaba: 75% dintre angajați au spus că ies afară, la plimbare, pentru a-și aduna gândurile, iar 32% ascultă muzică în căști pentru a se putea concentra. În plus, angajații din cele mai zgomotoase birouri sunt mult mai predispuși să își caute alt loc de muncă în următoarele șase luni.
Zgomotul, distragerea atenției și presiunea de a fi conectat permanent – la birou și acasă – îi afectează pe executivi și angajați în egală măsură. Majoritatea locurilor de muncă sunt zgomotoare și deranjante. Mai puțin de o cincime dintre respondenți au spus că mediul lor de lucru este liniștit, și puțini au instrumentele necesare pentru a se izola de zgomotul din jurul lor. Unul din cinci angajați a spus că zgomotul din biroul în care lucrează îi diminuează satisfacția la locul de muncă. Unul din șase a spus că zgomotul le afectează starea de bine. (Executivii sunt chiar mai în măsură să afirme că zgomotul este în detrimentul satisfacției și stării de bine a angajaților.)
Pe de altă parte, aproape două treimi dintre angajații chestionați au spus că lipsa unui spațiu liniștit pentru concentrare are un efect negativ asupra productivității, satisfacției profesionale și stării de bine.
Problema persistă și după orele de birou. Aproape jumătate dintre executivii chestionați au spus că se așteaptă ca subalternii lor să fie disponibili în mod frecvent sau permanent și după orele de program și două treimi dintre angajați menționează că au fost presați să muncească la orice oră în detrimentul stării lor de bine și al productivității.
Și chiar și acasă, zgomotul și distragerea atenției și conectarea permanentă reprezintă o problemă. Aproximativ două treimi dintre angajați au spus că se confruntă cu o supraîncărcare informațională, față de numai 27% în 2015, precum și cu presiunea de a fii în permanență conectați, ca efect al noilor tehnologii digitale. Aproape trei sferturi (74%) dintre angajați au spus că aceasta are un efect negativ asupra stării lor de bine și al productivității.
Potrivit studiului Oxford Economics, milenialii (vârstele cuprinse între 22 și 36 de ani) sunt mult mai obișnuiți cu birouri de tip spații deschise decât colegii lor mai în vârstă, aparent din cauză că și-au început carierele în astfel de medii. Dar chiar și așa, milenialii sunt primii care conștientizează problemele care apar odată cu acest tip de mediu și le fac față în mod diferit față de colegii lor mai în vârstă.
Angajații mileniali sunt mult mai puțin dispuși să considere un mediu zgomotos ca fiind energizant (9% față de 30% dintre colegii mai în vârstă). Angajații tineri sunt mai puțin satisfăcuți cu aspectul biroului în comparație cu colegii mai în vârstă (38% față de 48% la seniori) și mai predispuși să afirme că organizația lor ar trebui să rezolve problema zgomotului, a distragerii atenției și a supraîncărcării cu informație (89% față de 75% cei ami în vârstă).
Milenialii sunt mai dispuși să afirme că preferă să iasă din birou pentru a se concentra (84% față de 63%) și mai puțin predispuși să folosească o cameră de relaxare.
