Regele Țărilor de Jos, Willem-Alexander, a prezentat scuze oficiale pentru rolul olandezilor în comerțul cu sclavi, afirmând că s-a simțit "personal și intens" afectat.
Țara a devenit o mare putere colonială după secolul al XVII-lea, deținând teritorii în întreaga lume, iar comercianții olandezi de sclavi au traficat peste 600.000 de persoane, notează bbc.com, preluat de news.ro.
Regele Willem-Alexander a numit sâmbătă această practică o "oroare".
Familia regală nu a făcut nimic pentru a o opri, a spus el.
El a vorbit la un eveniment care a marcat cea de-a 160-a aniversare a abolirii sclaviei în țară - nu era clar înainte de eveniment dacă regele va prezenta scuze pentru rolul familiei regale în această practică.
În iunie, un nou studiu a dezvăluit că, între 1675 și 1770, conducătorii olandezi au primit echivalentul a 545 de milioane de euro (595 de milioane de dolari), în banii de astăzi, din coloniile în care sclavia era practicată.
În timpul discursului său de la Amsterdam, regele Willem-Alexander a recunoscut că "monarhii și conducătorii Casei de Orange nu au luat nicio măsură împotriva [sclaviei]".
"Astăzi mă aflu aici, în fața voastră, în calitate de rege al vostru și ca parte a guvernului. Astăzi eu însumi cer scuze", a spus el.
"Astăzi, îmi cer iertare pentru lipsa de acțiune".
Însoțit de soția sa, regina Maxima, regele a recunoscut că nu poate vorbi în numele întregii națiuni, dar a declarat mulțimii că "marea majoritate" a cetățenilor olandezi "sprijină lupta pentru egalitate pentru toți oamenii, indiferent de culoare sau de mediul cultural".
"După recunoaștere și scuze, putem lucra împreună la vindecare, reconciliere și restaurare", a adăugat regele.
Discursul său a fost aplaudat de mulțimea prezentă la Festivalul Keti Koti - comemorarea anuală a țării pentru abolirea sclaviei.
În secolul al XVII-lea, Țările de Jos au cucerit mari suprafețe de teritoriu în regiunile care astăzi formează Indonezia, Africa de Sud, Curaçao și Papua de Vest și au devenit un actor-cheie în comerțul transatlantic cu sclavi.
Mii de oameni au fost traficați din Africa spre coloniile olandeze din Caraibe și America de Sud - reprezentând aproximativ 5% din întregul comerț transatlantic cu sclavi - înainte ca această practică să fie interzisă în 1863.
Dar în națiunea africană Surinam, aceasta a continuat pe parcursul unei perioade de tranziție obligatorii de 10 ani, provocând suferință și durere de nedescris.
Anul trecut, premierul Mark Rutte și-a cerut scuze și pentru rolul istoric al țării în comerțul cu sclavi, afirmând într-un discurs la Haga că acesta trebuie să fie recunoscut în "termenii cei mai clari" ca fiind "o crimă împotriva umanității".
Și mai multe orașe olandeze, printre care Amsterdam și Rotterdam, și-au cerut scuze pentru rolul lor în acest comerț.
Însă țara a avut nevoie de timp pentru a-și aborda trecutul colonial și abia în 2006 istoria sclaviei olandeze a fost inclusă în programa școlară.
