Lupii mutanți care umblă pe străzile pustii din Cernobîl par să fi dezvoltat rezistență la cancer - ceea ce crește speranțele că oamenii de știință vor descoperi în cele din urmă cum pot să lupte împotriva acestei boli la oameni, relatează SkyNews, preluat de News.ro.
Un reactor nuclear a explodat la centrala electrică de la Cernobîl, în Ucraina, în 1986 și peste 100.000 de oameni au fost evacuați din oraș în timp ce explozia a eliberat radiații cancerigene. Locul a rămas în mod sinistru abandonat de atunci, fiind instituită Zona de excludere Cernobîl (CEZ) pentru a împiedica oamenii să intre într-o arie de circa 2.500 de kilometri pătrați, unde radiațiile încă prezintă un risc de a face cancer. Poate că oamenii nu s-au întors, dar animalele sălbatice, precum lupii și caii, cutreieră terenurile pustii ale orașului evacuat la mai bine de 35 de ani de la dezastru.
Cara Love, biolog evoluționist și ecotoxicolog la Universitatea Princeton din SUA, a studiat modul în care lupii de la Cernobîl supraviețuiesc în ciuda generațiilor de expunere la particule radioactive. Ea și o echipă de cercetători au vizitat CEZ în 2014 și au pus coliere radio pe lupi, astfel încât să le poată fi monitorizate mișcările. Cercetătoarea spune că aceste coliere oferă echipei "măsurători în timp real ale locului în care se află lupii și a cantității de radiații la care sunt expuși".
De asemenea, cercetătorii au prelevat probe de sânge pentru a înțelege cum reacționează organismul lupilor la radiațiile cancerigene. Cercetătorii au descoperit că lupii de la Cernobîl sunt expuși la o radiație de peste 11,28 millirem în fiecare zi, pe parcursul întregii lor vieți, ceea ce reprezintă de peste șase ori limita admise de siguranță pentru un om.
Astfel, Cara Love a descoperit că lupii au un sistem imunitar modificat, similar cu cel al pacienților cu cancer care urmează un tratament cu radiații, dar, mai ales, a identificat părți specifice din genomul acestor animalele care par să le ajute să reziste la un risc crescut de cancer.
O serie de cercetări efectuate în cazul oamenilor au descoperit mutații care cresc riscul de cancer - de exemplu, prezența variantei genei BRCA face ca o femeie să aibă o probabilitate mai mare de a dezvolta cancer de sân sau ovarian.
Activitatea Carei Love a urmărit însă să identifice mutațiile protectoare, care cresc șansele de a supraviețui cancerului.
Pandemia și invazia Rusiei în Ucraina au împiedicat-o pe cercetătoare și pe colaboratorii săi să se întoarcă în zona CEZ în ultimii ani. "Prioritatea noastră este ca oamenii și colaboratorii de acolo să fie cât mai în siguranță posibil", a declarat ea.
CITEȘTE ȘI Fost executiv de top la OMV Petrom, Siemens sau Transelectrica, condamnat penal pentru intermediere de șpagăCara Love și-a prezentat descoperirile la întâlnirea anuală a Societății de Biologie Integrativă și Comparată din Seattle, Washington, luna trecută.
Animalele care umblă în zona de excludere nucleară și ADN-ul acestora au fost de interes pentru mulți oameni de știință din întreaga lume.
Anul trecut, dr. Elaine Ostrander, genetician de la Institutul Național de Cercetare a Genomului Uman, a remarcat modul în care o astfel de activitate ar putea aduce noi perspective în ceea ce privește modul de prevenire a cancerului la oameni și de protejare a astronauților în spațiu.
"Nu știm încă ce diferențe genetice, dacă există, ar putea permite câinilor să supraviețuiască într-un mediu față de un alt mediu. Căutarea unor schimbări în ADN care au ajutat o populație față de cealaltă să supraviețuiască este obiectivul pe termen lung al studiului la care lucrăm acum", a declarat Elaine Ostrander pentru Daily Telegraph. Ea a adăugat că studiul ei "ar putea ajuta oamenii de știință să conceapă o protecție ideală pentru cei care petrec mult timp în spațiu".